Votul pentru desemnarea șefului CSM, amânat pentru a fi evitat al treilea blocaj în cazul lui Țînț- VIDEO

UPDATE ORA 15:05Votul pentru desemnarea șefului CSM, amânat pentru a fi evitat al treilea blocaj în cazul lui Țînț

Votul pentru desemnarea președintelui CSM pentru anul 2020 a fost amânat, marți, după cele două blocaje create la votul pentru Nicoleta Țînț, au precizat, pentru Mediafax, surse din Consiliu. Decizia a fost luată pentru a avea loc, în următoarele zile, discuții cu privire la alegeri.

UPDATE ORA 12:50 Votul pentru conducerea CSM, reluat. Judecătoarea Nicoleta Țînț a obținut paritate de voturi

Potrivit sursei menționate, Țînț a obținut nouă voturi pentru și alte nouă voturi împotriva preluării mandatului la conducerea CSM.

Aceleași surse susțin că Secția pentru judecători nu își va schimba propunerea pentru conducerea Consiliului, motiv pentru care magistrații din CSM vor relua votul în cazul lui Țînț.

Propunerea procurorilor pentru funcția de vicepreședinte al CSM, Tatiana Toader, a fost votată pentru această poziție în cadrul Consiliului.

CSM urmează să stabilească, marți, cine va conduce Consiliul în 2020.

Nicoleta Țînț (născută în anul 1974) este din Brașov. Magistratul a fost președinte al Curții de Apel Brașov și vicepreședinte delegat al Curții de Apel de acolo. De altfel, a activat, încă din anul 1997, ca judecător la instanțele din acel oraș.

Tatiana Toader provine de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2, unde a fost prim-procuror. În 2015, procurorul s-a evidențiat prin rezultate deosebite obținute pe parcursul acelui an, potrivit unui document publicat pe site-ul parchetului.

UPDATE ORA 11:56 Baltag: Nu trebuie ocolit subiectul protocoalelor / Iohannis: Voi veghea ca etapa lor să nu revină

Klaus Iohannis a avut, la plenul CSM, un schimb de replici cu judecătorul Gabriela Baltag, aceasta solicitându-i să vegheze ca protocoalele secrete să nu revină în justiție și sistemul judiciar să nu mai fie subiect de campanie.În replică,șeful statului a promis că etapa protocoalelor e încheiată.

Și în acest an, judecătorul Gabriela Baltag, membru CSM, a avut câteva precizări după discursul președintelui țării, la plenul unde se alege noua conducere a forului. Baltag i-a cerut șefului statului să vegheze ca politicienii să nu mai folosească subiectul justiției în campanii electorale, dar și să se asigure că protocoalele secrete nu vor mai interveni în sistemul judiciar.

Redăm, mai jos, dialogul Gabriela Baltag – Klaus Iohannis.

Gabriela Baltag: „Dacă îmi îngăduiți…”

Iohannis: „Ca de obicei (zâmbește)”.

Baltag: „Nu e decât a doua oară”.

Iohannis: „Așa se crează un obicei”.

Baltag: „Așa am eu șansa să discut cu dumneavoastră. Este adevărat că justiția a trecut printr-un an greu, foarte greu. Nu știu când a fost mai simplu. Ne-am bucura și am încredere că veți da semnalul către cei din afară în sensul ca justiția să nu mai fie subiect de campanie eletorală. Pentru noi, ar fi cel mai important acest aspect. Pentru că justiția este subiect de campanie eletorală de prea multă vreme și ne-am întreba ce s-ar face politicenii dacă nu ar fi justiția. Probabil nu ar mai fi politiceni.

Vorbeați despre cetățeni. Mi-aș dori ca în anii ce urmează să vă gândiți la suferințele acestor cetățeni de care amintim în discursuri, la impactul asupra lor, impactul unor intervenții oculte de natura protocoalelor secrete. Aș vrea ca președintele țării să poată să vorbească deschis despre acest lucru. Am încredere că dumneavoastră o veți face. Nu trebuie să ocolim subiectul după cum nu trebuie să ocolim să ne gândim dacă, pentru a avea o justiție independentă vom mai îngădui ca justiția să fie supusă intervențiilor serviciilor secrete”.

Iohannis: „Ați atins puncte sensibile. Cred că este un lucru bun să se discute. Însă acum, după ce eu nu mai sunt în campanie, spun sincer părerea mea. Acea etapă cu protocoalele s-a încheiat demult și voi veghea să nu revină niciodată. Acea etapă de intrare cu bocancii a politicului sau a unor partide în organizarea justișției s-a terminat. Cât voi rămâne eu, garantez că nu se va repeta. Da, este adevărat că intr-o campanie eletorală, într-o Românie normală nu avem ce discuta despre justiție. Justiția se înfăptuiește, nu se discută.

Dar pentru asta, toți actorii implicați – nu numai politiceinii, ci si CSM – trebuie să isi asume rolul și responsabilitatea pentru partea de care răspuns. În Romînia normală, judecpătorii judecă drept, justiția este independentă, iși face treaba fără să fie comentată în varii circuite politice, niciun politician nu încearcă să doriguiască justiția și niciun magiastrat nu acceptă discuții cu politicieni care încearcă să diriguiască justiția. Împreună, chiar avem șansa să realizăm aceste lucruri și mă bazez pe dumneavoastră”.

UPDATE ORA 11:42 Iohannis: Modul de funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii a ridicat semne de îngrijorare

„Cred că nu surprind pe nimeni dacă spun că, în acest an, care a trecut, atât în percepția publică, cât și în interiorul corpului profesional, unele dintre deciziile luate de CSM, în plen sau în secții, au părut contradictorii, iar altele au fost puternic contestate chiar de membrii CSM. Activitatea Consiliului are de cele mai multe ori o importantă componentă tehnică. Modul de funcționare a Consiliului a ridicat uneori semne de îngrijorare, de la modul de exprimare a punctelor de vedere, la disfuncționalități de organizare a ședințelor și până la lipsa de predictibilitate a stabilirii acestora, cu consecințe directe asupra calității dezbaterilor și justeței soluțiilor adoptate”, a declarat Klas Iohannis, în plenul CSM.

Șeful statului a precizat că, din această perspectivă, sunt necesare mecanisme de lucru care să asigure o abordare coerentă și responsabilă, inclusiv în comunicarea publică.

„O relație tensionată în CSM ori cu magistrații sau cu alte autorități publice aduce deservicii în primul rând sistemului judiciar. O bună funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, atât la nivelul Plenului, dar mai ales al secțiilor, implică predictibilitate în luarea deciziilor, respect reciproc și atenuarea eventualelor divergențe. Numai astfel, pozițiile Consiliului Superior al Magistraturii și demersurile de asigurare a independenței justiției se pot bucura de o mai mare credibilitate în relația cu celelalte autorități, în rândul magistraților și, în același timp, în ochii cetățenilor”, a completat președintele.

Klaus Iohannis a reamintit că în 2015, la prima sa participare în calitate de președinte al României la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, sublinia că instituțiile nu trebuie personalizate și identificate cu imaginea liderului de la un moment dat, pentru că „instituțiile nu aparțin conducătorilor și doar așa ne putem feri de derapaje și manipulări, de situații periculoase și nedemocratice”.

Și astăzi cred cu tărie în ceea ce am afirmat atunci. Tensiunile interne, orgoliile sau interesele personale trebuie trecute mereu în plan secund atunci când suntem chemați să contribuim la evoluția democratică a statului român. Într-un organism colegial, cum este și CSM, diferențele de opinie asupra temelor supuse dezbaterilor, pozițiile diametral opuse și uneori chiar opiniile singulare, separate, cu privire la modul de soluționare a diverselor probleme pot părea firești. Însă, societatea românească, în general, și sistemul judiciar, în special, așteaptă de la cei chemați să garanteze independența justiției o abordare matură, înțeleaptă, cu bună credință și lipsită de partizanat. În acest sens, păstrarea independenței și a conștiinței profesionale a magistraților, dar și a membrilor CSM sunt esențiale”, a conchis președintele.

UPDATE ORA 11:32 Nicoleta Țînț și Tatiana Toader, propunerile pentru funcțiile de conducere în CSM

Judecătoarea Nicoleta Țînț și procuroarea Tatiana Toader candidează pentru funcțiile de președinte, respectiv vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Propunerile secțiilor pentru judecători și pentru procurori vor fi aprobate în plenul la care se află și Iohannis.

Plenul CSM urmează să aprobe, marți, candidaturile pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte al forului. Astfel, din partea Secției pentru judecători candidează Nicoleta Țînț (ca președinte), iar din partea Secției pentru procurori candidează Tatiana Toader (vicepreședinte).

Nicoleta Țînț (născută în anul 1974) este din Brașov. Magistratul a fost președinte al Curții de Apel Brașov și vicepreședinte delegat al Curții de Apel de acolo. De altfel, a activat, încă din anul 1997, ca judecător la instanțele din acel oraș.

Tatiana Toader provine de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2, unde a fost prim-procuror. În 2015, procurorul s-a evidențiat prin rezultate deosebite obținute pe parcursul acelui an, potrivit unui document publicat pe site-ul parchetului.

Președintele Klaus Iohannis le-a cerut, marți, membrilor CSM să susțină în mod efectiv implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO, în scopul alinierii legislației actuale la standardele europene, afirmând că recomandările instituțiilor europene nu sunt facultative.

„Fac un apel să susțineți în mod efectiv implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO, în scopul alinierii legislației actuale la standardele europene. Fac o precizare aici, pentru că am văzut interpretările date declarațiilor mele referitoare la caracterul acestor recomandări și opinii. Vreau să fie foarte clar ceea ce am vrut să spun. Recomandările instituțiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare atât timp cât nu sunt transpuse în legislația internă”, a declarat în plenul CSM Klaus Iohannis.

El a apreciat că, în spiritul dispozițiilor art. 148 din Constituție – alături de Parlament, Guvern și de Președintele României – revine și Consiliului Superior al Magistraturii misiunea de a participa la procesul de transpunere în legislația internă a tuturor acestor opinii și recomandări.

„Aceasta este una dintre cele mai importante căi prin care sistemul judiciar poate contribui la consolidarea parcursului european al României. Suntem la 30 de ani de la căderea regimului comunist, iar în aceste trei decenii justiția din România a făcut progrese imense, nu doar la nivel legislativ și instituțional, ci și la un nivel profund al societății. Participarea largă la Referendum și rezultatul acestuia arată că, ori de câte ori se încearcă o îndepărtare de la valorile democratice, românii reacționează, obligând decidenții să se reconecteze la aspirațiile societății. Fără unitate în jurul valorilor fundamentale, democrația noastră riscă să devină una fragilă. De aceea, ne revine nouă, autorităților constituționale, datoria de a răspunde acestei misiuni și de a ne ridica la înălțimea acestor așteptări”, a adăugat șeful statului.

UPDATE ORA 11:23 Iohannis: 2019, anul în care cetățenii au protejat independența Justiției

Klaus Iohannis a declarat, marți, la CSM, că 2019 va rămâne în memoria colectivă ca fiind anul în care cetățenii au protejat, prin votul lor în cadrul referendumului din 26 mai, independența Justiției și buna sa funcționare în fața unor demersuri sistematice de slăbire a sistemului judiciar.

„Privind retrospectiv, anul 2019 va rămâne în memoria colectivă ca fiind anul în care cetățenii au protejat, prin votul lor în cadrul referendumului din 26 mai, independența Justiției și buna sa funcționare în fața unor demersuri sistematice de slăbire a sistemului judiciar. Deși 2019 a început în aceeași notă tensionată, cu un sistem judiciar aflat în defensivă, confruntat cu ample modificări legislative și cu iminența intrării în vigoare a unei legislații penale extrem de contestată, rezultatul referendumului din luna mai a obligat decidenții politici să-și reconsidere acțiunile”, a declarat Klaus Iohannis la începutul ședinței CSM.

El a mai spus că nu a ezitat să acționeze ori de câte ori s-a încercat destabilizarea sistemului de Justiție.

„Am utilizat toate mijloacele constituționale pentru a înlătura prevederile controversate ale legilor Justiției, apelând inclusiv la expertiza Comisiei de la Veneția. Am oprit intrarea în vigoare a modificărilor nocive”, a mai spus șeful statului.

UPDATE ORA 11:12 Klaus Iohannis a ajuns la sediul CSM

Președintele Klaus Iohannis a ajuns, marți dimineață, la sediul CSM, unde participă la plenul unde va fi desemnată noua conducere a Consiliului Superior al Magistraturii.

Președintele Klaus Iohannis ia parte, la fel ca în fiecare an, la plenul CSM unde se desemnează noua conducere pentru următorul an.

În aceeași zi va fi dezbătut raportul de activitate al Consiliului pentru 2019. Ședința începe la ora 11.00 și a fost invitat să participe și președintele României, Klaus Iohannis.

Actuala conducere a Consiliului este formată din judecătorul Lia Savonea (președinte) și procurorul Nicolae Solomon (vicepreședinte).