no author
Alexandru Costea
60 vizualizări 11 iun 2019

„În astfel de situaţii, mai ales că vorbim de Republica Moldova şi toată încărcătura strategică şi profund românească a relaţiei dintre România şi Republica Moldova, trebuie lăsate deoparte toate intersele politice, ideologice şi trebuie promovată o poziţie comună consolidată a statului român între instituţiile statului român. Mă refer la Preşedinţie, Guvern şi Parlament. Poziţia trebuie să fie exprimată pe o voce unică, nu doar de preşedinte, că nu este singurul reprezentant de politică externă, dar e nevoie de o poziţie unitară", a declarat, marţi, Titus Corlăţean la Parlament.

Social-democratul a transmis că ceea ce alte state şi instituţii europene cer României, respectarea statului de drept, ar trebui să se aplice „fără selectivitate" şi deciziilor Curţii Constituţionale din Republica Moldova.

„Ceea ce altora, inclusiv România, li se cere în mod constant, respectarea statului de drept, asta înseamnă şi respectarea deciziilor constituţionale, această chestiune trebuie tratată în plan intern în Republica Moldova şi în plan extern, fără selectivitate. Adică uneori le convine să fie respectate Curţilor Constituţionale, alteori nu. În situaţia în care au existat trei luni la dispoziţie pentru a se face orice fel de negocieri, orice fel de coaliţii, alianţe iar aceste trei luni nu au fost fructificate, singura autoritate care are această competenţă într-un stat democratic, să calculeze termenele şi să ia decizii este Curtea Constituţională", a spus Corlăţean.

El mai susţine că deciziile Curţii, inclusiv organizarea alegerilor anticipate, trebuie respectate de „toată lumea", inclusiv de către Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini.

„Această idee de a cere Comisiei de la Veneţia de a face o evaluare asupra deciziilor Curţii Constituţionale din Republica Moldova este o chestiune care mă surprinde, chiar şochează. Comisia de la Veneţia este un organism important de experţi europeni independeţi care formulează recomandări importante, dar ele sunt recomandări, şi nu poate fi transformată într-o autoritate suprastatală. Deciziile Curţii Constituţionale, ne plan sau nu ne plac, trebuie respectate de toată lumea. Dacă acest apel la calm nu dă rezultate într-un sens predictibil, soluţia pe baza deciziei Curţii Constituţionale dintr-un alt stat, care trebuie respectată de toţi actorii politici, inclusiv de Bruxelles şi de Comisia Europeană şi de Înaltul Reprezentant doamna Mogherini, este întoarcerea la popor, adică alegeri anticipate", a completat fostul ministru.

Titus Corlăţean a mai afirmat că există interese ale unor „mari puteri" care nu ţin cont de respectarea statului de drept.

„Există poziţii care ascund interese politice. Întotdeauna au fost interese politice, unele mai strategice. Adesea am observat că mari puteri îşi pot da mâna pe deasupra altora fără să ţină neapărat cont de necesitatea de a respecta, ca să citez actorii internaţionali, regulile statului de drept. Situaţia este complicată în Republica Moldova. Interesul României profund este de a avea la frontiera noastră, care este a UE şi NATO, un stat care să beneficieze în continuare de stabilitate, de a găsi soluţii constituţionale şi în general cei care au legitimitate prin vot, alegeri anticipate şi mai ales continuitatea proiectului european a Republicii Moldova", a declarat Corlăţean.

„Îşi imaginează cineva, inclusiv forţe politice din Republica Moldova cu identitate şi proiect european asumate şi declarate care doresc să facă coaliţie cu socialiştii din Republica Moldova care sunt oamenii lui Putin şi care în aceste zile am văzut avându-l chiar pe şeful statului, pe dl Dodon, om care depinde de finanţarea Moscovei, care punea presiune pe un alt lider politic să semneze un acord politic să ducă la federalizarea Republicii Moldova, cum poate fi garantată continuitatea proiectului european făcând alianţă cu astfel de entităţi politice care sunt subordonate Moscovei şi cum poate fi garantată statalitatea Republicii Moldova când intri într-un astfel de joc?", a conchis fostul ministru de Externe.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) reiterează apelul la calm şi reţinere în Republica Moldova, transmiţând că voinţa cetăţenilor, exprimată prin vot şi reflectată în configuraţia politică a Parlamentului, este singura care asigură un proces politic legitim.

Noul Guvern al Republicii Moldova a fost învestit la data de 8 iunie, atunci când Parlamentul format din majoritatea ACUM-PSRM a votat-o pe Maia Sandu în funcţia de premier.

În acelaşi timp, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional decretul de numire în funcţia de prim-ministru a Maiei Sandu şi a noului Guvern, iar fostul premier Pavel Filip a fost numit de CC în funcţia de preşedinte interimar şi a declarat alegeri anticipate pentru data de 6 septembrie curent.

În acest context, Maia Sandu a anunţat, luni, în debutul primei şedinţe a noului Guvernul de la Chişinău, că va trimite o scrisoare Consiliului Europei şi Comisiei de la Veneţia privind deciziile Curţii Constituţionale din Republica Moldova, informează site-ul Unimedia.

Citește și: