Metrorex modernizează căile de acces. Stațiile arată jalnic

În luna aprilie, Metrorex, compania care se ocupă de administrarea singurului sistem de metrou din România, a demarat procesul de înlocuire a turnicheților de la intrările în stațiile de metrou cu un sistem modern de acces. Este o investiție de aproape 150 de milioane de lei, menită să asigure un acces facil călătorilor în stații, dar în special o evacuare rapidă a acestora în caz de urgență.

Sistemul s-a dovedit a fi, însă, unul problematic. În primul rând, cartelele de acces ale Metrorex, care au o săgeată desenată pe una dintre fețe, trebuie să fie introduse cu această săgeată orientată spre cel care o utilizează, nu spre dispozitiv. Iar acest aspect a dat bătăi de cap multor călători. O altă problemă e reprezentată de citirea cartelelor, care se face destul de greu în unele cazuri, ceea ce a dus la formarea de cozi la punctele de acces, în special la stațiile din centrul Bucureștiului.

Prin urmare, lucrările de modernizare au coincis, în multe dintre punctele de acces la metrou, cu cozi de zeci de persoane, la ore de vârf. Oamenii au așteptat câteva zeci de minute la cozi ca să intre în metrou în stațiile Unirii și Pipera.

„Ca urmare a situațiilor de supraaglomerare semnalate la orele de vârf, au fost alcătuite echipe mixte din angajații Metrorex și personal de pază, pentru acordare de asistență și îndrumarea călătorilor. Pentru a înlesni accesul călătorilor în stație, au fost afișate pictograme cu modul corect de utilizare a cartelelor. Totodată, Metrorex transmite că lotul existent și funcțional de cartele va fi schimbat cu un nou design, la finalizarea tuturor lucrărilor de modernizare control-acces”, a explicat compania într-un comunicat.

Aceste lucrări de modernizare a punctelor de acces se realizează în contextul în care există stații de metrou cu un aspect dezolant, ce nu au fost renovate probabil niciodată din momentul în care au fost date în folosință.

Stațiile de metrou Unirii 1 și Unirii 2 sunt probabil cel mai important nod feroviar al rețelei de metrou din București. Aici se intersectează Magistrala 1, care se face înconjurul subteran al orașului, cu Magistrala 2, care unește nordul și sudul Bucureștiului, și Magistrala 3, care face legătura între estul și vestul Capitalei.

În stația Unirii 1, ai cărei stâlpi sunt acoperiți în mare parte cu reclame, tavanul fals nu mai există deloc. A rămas doar scheletul metalic pe care pare că erau așezate cândva plăcile de rigips sau sticlă. În lipsa acestuia, la mică distanță deaspura capului călătorilor, se regăsesc zeci de cabluri electrice, se observă diverse conducte ruginite și un plafon plin de mizerie, care a început să se descompună din loc în loc.

Aceeași situație se găsește și la stația Unirii 2, unde plafonul fals care ar trebui să acopere cablurile electrice și conductele a fost îndepărtat. Vopseaua albă dată în urmă cu foarte mulți ani a început să se exfolieze în unele zone, în altele s-a înnegrit, iar pereții au căpătat fel de fel de culori, din cauza mizeriei acumulate de-a lungul anilor.

Și la stația Universitate, aflată tot în centrul Capitalei, tavanul fals a fost îndepărtat și nu a mai fost înlocuit, astfel că lasă la vedere aceeași imagine dezolantă, ca după o explozie. Mozaicul alb de pe pereți a devenit gri întunecat din cauza mizeriei, iar în unele zone au apărut pete uriașe ca urmare a infiltrațiilor de apă. Singurele elemente de modernitate sunt scările rulante și monitoarele care îi anunță pe călători în cât timp va venit următoarea garnitură de metrou.

La stația Piața Romană, pe lângă de imaginea deja obișnuită a lipsei plafonului care să acopere cablurile electrice și conductele, călătorii se izbesc de pereți de marmură vandalizați, pe care sunt scrise diverse mesaje, de urme evidente ale infiltrațiilor de apă și de o tablă ruginită care acoperă canalul de scurgere al apei.

Toate aceste stații sunt construite și date în folosință înainte de 1989, iar de atunci Metrorex nu a mai făcut investiții importante în modernizarea acestora. Și ținând cont de cum arată în prezent, nici pe menținerea acestora la un nivel de exploatare decent nu s-a pus foarte mult preț.

O situație aparte este, însă, la stația de metrou Grivița, care este una dintre cele mai noi din Capitală. Aceasta a fost dată în exploatare în anul 2000, când a fost inaugurată și prima parte a Magistralei 4 de metrou. Cu toate acestea, pereții vopsiți în albastru s-au scorojit, în unele zone chiar au început să se descompună din cauza infiltrațiilor, pe tavan au apărut pete de mucegai, iar stâlpii centrali, înveliți în elemente decorative metalice, au fost vandalizați și sunt acoperiți cu diverse însemne și scrisuri.

Întrebați de ce aceste stații de metrou au ajuns într-un stadiu de degradare atât de avansat, când s-au făcut ultimele investiții de renovare a stațiilor de metrou și dacă există proiecte de modernizare a acestor incinte, reprezentanții Metrorex spun că „desfășoară programe de îmbunătățire a aspectului tuturor celor 51 de stații de metrou, prin repararea placajelor din marmură, granit, traventin, etc. ale scărilor fixe, reparare și zugrăvire a pereților și tavanelor. De asemenea, se efectuează în mod constant, de-a lungul întregului an, lucrări de salubrizare a stațiilor și trenurilor de metrou”.

Compania care administrează metroul bucureștean nu explică nici de ce lipsește plafonul în unele stații, nici de ce pereții nu au mai fost văruiți sau curățați măcar de ani de zile, nici de ce una dintre cele mai noi stații de metrou are un aspect dezolant.

Parcă dintr-o altă lume fac parte stațiile de metrou Laminorului și Străulești, care au fost inaugurate în primăvara acestui an. Totul este nou, curat, stațiile sunt foarte luminoase, ornamentele din inox și sticlă dau un aer de eleganță, iar peroanele sunt dotate cu benzi destinate persoanelor cu deficiențe de vedere.

„Stațiile acestea deschise acum arată ca în marile capitale. Sunt mari, luminoase, aerisite, moderne, curate, cu tehnologie de ultimă oră. Păcat că metrourile care circulă pe aici sunt vechi de când lumea. Când vezi un tren din ăsta așa mâzgălit, care huruie și troznește din toate încheieturile, nici nu îți vine să te urci în el”, a spus, pentru MEDIAFAX, Traian Munteanu, care merge la muncă în fiecare zi cu metroul, de la stația Străulești la Gara de Nord.

Magistrala 4, care face legătura între Gara de Nord și zona de nord-vest a Capitalei, în apropierea lacului Străulești, a fost finalizată anul acesta. Lucrările au începtut încă din timpul regimului comunist, primele stații au fost gata în anul 2000, când s-a putut circula în subteran între Gara de Nord și Parcul Bazilescu. A fost nevoie de încă 17 ani pentru a fi săpată ultima parte a tunelului și realizate și celelalte două stații de metrou care fac parte din M4.

În prezent, ar fi trebuit să se circule deja cu metroul pe Magistrala 5, care unește stația Eroilor cu zona Drumul Taberei, din Sectorul 6 al Capitalei, dar lucrările începute în anul 2011 cel mai probabil nu vor încheia nici în 2018.

„Metrorex SA va iniția o procedură nouă pentru achiziția de trenuri noi de metrou pentru Magistrala 5, de îndată ce vor fi îndeplinite condițiile necesare, care includ identificarea certă a soluțiilor de finanțare, revizuirea de către un consultant specializat a cerințelor Caietului de sarcini în sensul implementării elementelor de noutate ce au intervenit în perioada 2014-2017 (modificări de standarde, cerințe tehnice, modificări ale condițiilor ce decurg din strategia actuală a METROREX S.A. privind numărul de trenuri și etapizarea achiziției acestora, etc.). Se are în vedere achiziția a 13 trenuri de metrou pentru secțiunea Râul Doamnei – Eroilor. Metrorex continuă proiectul într-un ritm accelerat și susținut și, ca soluție de accelerare a procesului, a demarat deja achiziția sistemului de siguranță, cu utilizarea materialului rulant existent și montarea echipamentelor pe trenurile din flota sa. Finalizarea lucrărilor este estimată pentru primul semestru al anului 2018”, mai precizează compania în răspunsul transmis MEDIAFAX.

Sute de mii de oameni circulă în fiecare zi cu metroul, ultima statistică arătând că anul trecut au fost, în total, peste 200 de milioane de călători, ceea ce înseamnă o medie zilnică de aproximativ 600.000 de pasageri. Prețul unei cartele cu două călătorii este de cinci lei, iar veniturile estimate pentru anul 2017 sunt de peste 1,7 miliarde lei. În 2016, compania a avut peste 4.500 de angajati, al căror venit mediu lunar a fost de aproximativ 5.200 de lei și la finalul anului a înregistrat un profit de aproximativ 16 milioane de lei.