no author
Adriana Mit
886 vizualizări 15 apr 2019

Augustin Lazăr a afirmat, luni, la Timişoara, întrebat de către jurnalişti dacă a luat legătura cu familiile condamnaţilor politici, că toate aceste acuzaţii care i se aduc sunt „politice”.

„Ele (acuzaţiile – n.r.) sunt făcute într-un context în care au nevoie să folosească nişte muniţie împotriva unui reprezentant al Ministerului Public, împotriva procurorului general. Adică este folosită drama unor oameni de care nimeni nu s-a interesat să vadă ce problemă au avut, ce dificultăţi au avut, însă sunt folosiţi aceşti oameni, aceşti disidenţi ca o situaţie specială pentru a lovi în cei care apără independenţa justiţiei”, a precizat procurorul general.

Augustin Lazăr a declarat că nu a ajuns procuror pentru că a avut „relaţii”, ci deoarece a terminat studiile cu o medie foarte bună şi că a primit ca o sarcină suplimentară prezenţa „periodic” în comisia de eliberări condiţionate a Penitenciarului Aiud.

„Vreau să vă spun că adevărul este următorul: eu, ca tânăr procuror, ca tânăr absolvent al universităţii din Cluj, am ajuns procuror nu pe seama unor relaţii, cum se suspectează şi cum se fac afirmaţii în diverse medii. Ci am ajuns procuror pentru că am terminat cu o medie foarte bună. Ca tânăr procuror, aveam în principal activitate de procuror criminalist, cercetam infracţiunile cu violenţă, iar ca o sarcină suplimentară, între altele, aveam şi această prezenţă periodic la comisia de eliberări condiţionate a penitenciarului, unde misiunea acestei comisii era de a verifica din punct de vedere tehnic strict îndeplinirea condiţiilor tehnice pentru ca cineva să fie eliberat condiţionat, să fie propus la eliberare condiţionată. Adică să îndeplinească fracţia şi să se constate că nu are rapoarte de pedepsire la dosar. Ei bine, judecătorul era cel care hotăra asupra mandatelor de executare. Eu nu am cercetat, nu am trimis în judecată şi nu am condamnat niciun disident politic, aşa cum se sugerează public. Infracţiunile contra securităţii statului erau toate de competenţa justiţiei militare. Justiţia militară era cea care cerceta, trimitea în judecată şi condamna disidenţii politici în perioada aceea. Prin urmare, procurorul civil nu avea atribuţii să modifice mandatul vreunui condamnat, ci simplul fapt de a verifica acele condiţii care erau necesare pentru a fi propuşi la eliberare condiţionată. Instanţa era cea care hotăra şi comandantul penitenciarului era cel care efectiv punea în libertate atunci când avea o hotărâre definitivă a instanţei”, a explicat Augustin Lazăr.

Procurorul general a mai adăugat că acea comisie de eliberări condiţionate nu discuta „efectiv” cu condamnaţii, ci analiza dosarele pe care pe avea în faţă.

„Eu eram în primii ani ca procuror, aveam câţiva ani vechime, tocmai ce mi-am dat examenul de capacitate, eram la parchetul local şi mă ocupam cu probleme de infracţiuni de violenţă, cu accidente de muncă, etc., iar procuratura judeţeană era cea care delega de la parchetul local procurorul care mergea la comisie, că eu luasem locul unui alt coleg care a fost înainte, am ocupat un post de procuror şi am preluat sarcinile colegului respectiv. După o perioadă de timp, a venit un alt coleg care a preluat sarcinile şi le-a dus mai departe. Este simplu. Nu este nicio conspiraţie care să presupună ceea ce se sugerează din punct de vedere al dezbaterii unor persoane interesate, care vor să prezinte un procuror ofiţer acoperit sau mai ştiu eu ce alte lucruri”, a mai spus Augustin Lazăr.

Procurorul general a declarat că nu a avut nicio funcţie de conducere înainte de anul 1989, că a fost un „simplu” procuror criminalist, iar prima funcţie de conducere a avut-o în anul 1998, ca procuror şef de secţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Augustin Lazăr a mai afirmat că a terminat facultatea cu media 9,92 şi că pe parcursul carierei profesionale a obţinut calificativul „foarte bine” în fiecare an.

„Nu am fost niciodată cercetat disciplinar sau în vreun mod oarecare, aşa cum sugerează unii. Procurorul general deţine tabloul de comandă al Ministerului Public şi acest tablou este interesant pentru mulţi. Vă rog să observaţi că aceste atacuri au început din 26 martie, când mi-am depus şi eu candidatura pentru următorul mandat”, a precizat Augustin Lazăr.

Întrebat dacă ar fi putut refuza să facă parte din comisia de eliberări condiţionate, Augustin Lazăr a răspuns negativ, spunând că „era o sarcină de serviciu şi orice procuror care este trimis să îndeplinească în cadru legal o sarcină de serviciu nu poate să o refuze, iar cadrul legal era acesta, deplasarea la comisie, examinarea tuturor dosarelor, dacă îndeplineşte fracţia, respectiv dacă sunt sau nu rapoartele de pedepsire, iar apoi concluzia era în raport de aceste lucruri”.

De asemenea, întrebat pe ce criterii a fost ales, Augustin Lazăr a explicat că „am preluat rolul unui alt procuror care făcea aceste lucruri, eu am fost selectat din mai mulţi candidaţi pentru a deveni procuror. Când am avut examenul de capacitate, am primit aceste însărcinări, pe care le-am exercitat după ce a fost alt procuror, iar după mine a venit un alt procuror. Eu nu am fost decât o perioadă de timp. Dacă un procuror nu mergea la comisia de eliberări condiţionate şi dintre cei câţi erau, vreo 50 de condamnaţi, îndeplineau condiţiile să meargă la instanţă, procurorul ar fi fost culpabil că nu se putea ţine comisia de eliberări condiţionate, pentru ca cei care îndeplineau condiţiile să plece acasă. (…) Foarte tendenţioasă a fost afirmaţia celor care au spus că procurorul elibera sau bloca punerea în libertate a unui deţinut, a unui condamnat în contextul în care comisia aceasta propunea. Ea aşa se numeşte, propunere, adică făcea o verificare prealabilă foarte riguroasă, fiindcă cei de la grefe erau foarte atenţi cu incidentele la executarea pedepselor, ca nu cumva să fie vreo problemă mai ales pentru condamnaţii care lucrau. Celor care lucrau li se reducea o parte din pedeapsă, li se considera executată prin muncă”.

Mandatul lui Augustin Lazăr expiră în data de 28 aprilie 2019.

Actualul procuror general Augustin Lazăr a transmis colegilor, de la Timişoara, să îşi asume răspunderea de a candida pentru mandatul de procuror general, fără a spune însă clar dacă renunţă să îşi depună candidatura pentru a doua oară pentru funcţia de la PG.

 

Citește și: