no author
Daniela Timofti
500 vizualizări 27 dec 2018
Pe scurt:
• În Botoşani şi Călăraşi, rata mortalităţii infantile depăşeşte de aproape trei ori rata mortalităţii infantile din Cluj şi Bucureşti.

• Sunt necesare minim încă 600 de locuri în terapia intensivă neonatală (30 de locuri la un milion de locuitori), dar sunt asigurate doar aproximativ 300 de locuri, reprezentând aşadar 50% din capacitatea de a îngriji nou-născuţii prematuri. 

• Ultimul proiect naţional de dotare a maternităţilor şi secţiilor de terapie intensivă neonatală datează de mai bine de zece ani, din 2007, timp în care unele aparate sunt deja defecte şi nu mai pot fi folosite.

Harta mortalităţii infantile

“Rata mortalităţii infantile rămâne în România de două ori mai mare decât rata medie a Uniunii Europene, dar acesta nu este singurul clivaj care descrie un fenomen cu proporţii dramatice: copii care mor înainte de împlini vârsta de un an, cel mai adesea din cauze prevenibile sau tratabile, dacă sistemul medical ar fi suficient de pregătit pentru a-i salva. Sunt judeţe unde rata mortalităţii infantile este dublul mediei pe ţară şi chiar aproape triplă faţă de Bucureşti şi oraşele mari, unde maternităţile sunt mai bine dotate”, se arată într-o analiză a organizaţiei Salvaţi Copiii.

Din perspectivă istorică, rata mortalităţii infantile în România a scăzut semnificativ după căderea comunismului, atât ca procent, cât şi ca cifre: de la 8.471 de decese în 1990 (1.850 de decese în 2011, 1.812 în 2012, 1.680 în 2013, 1.634 în 2014, 1.493 în 2015), până la 1.386 în 2016.

Media naţională a ratei mortalităţii infantile a fost, în 2017, de 7,2 la 1.000 de copii născuţi vii, cauza principală fiind naşterile premature.

În ceea ce priveşte rata mortalităţii infantile, se remarcă un clivaj dramatic între judeţele vulnerabile socio-economic şi judeţele cu un grad mai ridicat de dezvoltare şi, prin urmare, cu un sistem medical mai bine dotat. Lipsa aparaturii medicale într-o maternitate face diferenţa între viaţă şi moarte, atunci când vorbim despre intervenţia medicală la nou-născut.

Astfel, tabloul statistic al mortalităţii infantile plasează judeţul Botoşani în fruntea listei, cu o rată de 12,9 la mia de copii născuţi vii, urmat îndeaproape de Călăraşi – 12,5 la mie, Caraş-Severin – 11,5 la mie, Sălaj – 11,3 la mie şi Vrancea – 11,1 la mie.

Harta mortalităţii infantile

La polul opus găsim judeţul Cluj şi municipiul Bucureşti, ambele cu o rată a mortalităţii infantile de 4,8 la mia de copii născuţi vii. În total, sunt 23 de judeţe care depăşesc media pe ţară, în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă.

Aşa se face că în 2017, cei mai mulţi copii sub un an au murit în municipiul Bucureşti – 95, urmând judeţele Iaşi – 59, Suceava şi Constanţa – 57, Timiş - 56, Braşov şi Botoşani – 47.

„Rata mortalităţii infantile este un bun criteriu pentru a vedea nu doar distanţa enormă dintre România şi statele mai dezvoltate din Uniunea Europeană, ci şi clivajele care există în ţară. Sunt judeţe unde rata mortalităţii infantile este de două ori mai mare decât cea a marilor oraşe, unde există maternităţi de gradul III, dotate cu aparatură medicală performantă. Aici ajung însă nou-născuţi prin transfer, din întreaga ţară, ceea ce duce la o problemă a supra-aglomerării, a insuficienţei incubatoarelor. Este nevoie de o investiţie constantă şi consistentă în maternităţi”, a precizat preşedintele Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu.

Viaţa prematurilor poate fi salvată prin investiţia în maternităţI

România se confruntă cu o incapacitate gravă de a răspunde nevoilor de îngrijire neonatală: deşi necesarul ar fi de 600 de locuri în terapia intensivă neonatală (30 de locuri la un milion de locuitori), sunt asigurate doar aproximativ 300 de locuri, reprezentând aşadar 50% din capacitatea de a îngriji nou-născuţii prematuri.

În total, există 23 de unităţi medicale de nivel 3, dintre care 9 în Bucureşti.

Echipamentele medicale insuficiente reprezintă o problemă frecventă în România, conform analizei Salvaţi Copiii privind situaţia maternităţilor din România: 13% dintre maternităţile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuţii prematuri, 56% dintre maternităţile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator şi 14% dintre maternităţile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii. De asemenea, organizaţia trage un semnal de alarmă şi spune că multe aparate din unităţile spitaliceşti sunt defecte şi nu mai pot fi folosite.

Foto: Hepta

Citește și: