no author
Simona TUDORACHE
269 vizualizări 8 oct 2018

Fumatul este implicat în apariţia cancerului, bolilor cardiace şi pulmonare grave, dar este asociat şi cu îmbătrânirea prematură a pielii, întârzierea epitelizării plăgilor, apariţia infecţiilor, precum şi cu agravarea a numeroase boli dermatologice, cum ar fi psoriazisul, hidrosadenita supurativă, a bolilor vasculare sau a lupusului eritematos cutanat.

Studiile au arătat că fumătorii sunt mai des afectaţi de boli inflamatorii, inclusiv acnee, comparativ cu nefumătorii.

Medicii dermatologi Dana Popoiu şi Proca Ancuţa explică pentru CSID cum îşi pune amprenta fumatul asupra tenului.

"Tutunul produce stres oxidativ la nivel celular. Astfel, la nivelul ţesuturilor ajunge o cantitate insuficientă de oxigen, generând ischemie şi ocluzie vasculară. În cadrul procesului metabolic sunt generate metaloproteinaze (MMP-1) şi alte enzime care degradează colagenul.

Înlocuitorii nicotinici ai ţigaretelor (guma de mestecat, comprimatele, plasturii, ţigările electronice etc) au efecte mai puţin nocive asupra pielii, deşi nicotina produce vasoconstricţie şi accelerează îmbătrânirea cutanată", precizează medicul Dana Popoiu.

Tutunul are multiple efecte nocive la nivelul ţesutului cutanat şi al mucoaselor:

1. Pielea unui fumător este mult mai ridată decât cea a unui nefumător, chiar dacă au aceeaşi vârstă. Ridurile din jurul ochiilor (laba gâştii) şi ridurile periorale (liniile din jurul buzelor) sunt mult mai numerose şi mai accentuate. Apar cearcăne pigmentate, iar culoarea pielii este neuniformă, pătată, cu tente gri-gălbui şi telangiectazii (vase mici de sânge). În general, pielea feţei este mai uscată, are un aspect tern, devitalizat şi lipsit de strălucire.

2. Fumatul întârzie vindecarea rănilor, creşte riscul de infectare a plăgilor, de respingere a grefelor, de necrozare a ţesuturilor şi de formare a cheagurilor de sânge. Fumatul contribuie la dezvoltarea şi persistenţa ulcerului piciorului, în special a celui arterial şi a calcifilaxiei.

3. Fumatul este asociat cu o probabilitate mai mare de apariţie sau o severitate mai mare a infecţiilor bacteriene, cel mai adesea cauzate de Staphylococcus aureus şi Streptococcus pyogenes, infecţiilor fungice (Candida albicans, în special în cavitatea bucală) şi a infecţiilor virale, în special cu papilomavirus (HPV), inclusiv a verucilor genitale. De asemenea, fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta cancere asociate acestui virus, incluzând cancerul de col uterin, vulvar sau penian.

4. Fumatul dublează riscul de a dezvolta un tip de cancer de piele numit carcinom spinocelular. Există, de asemenea, un risc crescut de leucoplazie orală (precancer) şi cancer oral ( 75% dintre cazurile de cancer oral şi cancer de buze apar la fumători ). Renunţarea la fumat reduce riscul de apariţie a metastazelor cancerului de buze de 2-3 ori.

5. Atât la nivelul pielii, cât şi al mucoaselor, fumul de tutun poate provoca îngălbenirea temporară a degetelor, unghiilor şi a dinţilor, iar fumatorii au de obicei limba încărcată, alb-gălbuie.

6. Pustuloza palmoplantar este o dermatoză cronică ce se manifestă clinic prin apariţia unor pustule la nivelul palmelor şi plantelor (tălpilor). Afectează în principal femeile de vârstă mijlocie, majoritatea (90%) fumătoare. Mecanismul de inducere pare a fi legarea nicotinei de receptorii de acetilcolină din glanda sudoripară şi inducerea inflamaţiei locale.

7. Mai multe studii au confirmat faptul că fumătorii tind să aibă psoriazis mai extins şi mai sever decât nefumătorii. Mecanismul patogen pare a fi faptul că fumatul provocă inducerea de mediatori inflamatori şi promovează proliferarea keratinocitelor.

8. Riscul de a dezvolta un lupus eritematos cutanat cronic (boală autoimună, cu inflamaţie la nivelul articulaţiilor, tendoanelor etc.) este de 10 ori mai crescut la fumători decât la nefumători. Fumatul creşte activitatea autoimună prin activarea limfocitelor, iar tratamentul cu hidroxiclorochină şi alte medicamente este mai puţin eficace la aceştia.

9. Majoritatea pacienţilor cu hidradenită supurativă (HS) (abces pe piele) sunt fumători, iar aceştia dobândesc o variantă mai severă a bolii şi răspund mai prost la opţiunile de tratament actuale. Mecanismul patogen implică ocluzia foliculară indusă de nicotină şi disfuncţia imună.

10. Fumatul mai  poate agrava sau favoriza debutul altor afecţiuni, precum degerăturile, boala vasospastică primară sau secundară (fenomen Raynaud), apariţia ulceraţiilor la pacienţii cu scleroză sistemică, trombangeita obliterantă (boala Buerger, în care cheagurile de sânge apar în vasele mici de sânge), emboli de colesterol din plăcile aterosclerotice, tromboza cauzată de trombofilie, sindromul antifosfolipidic.

11. De asemenea, afecţiunile mucoasei orale sunt întâlnite mai frecvent la fumători. Aceştia pot avea afte bucale (ulceraţii în cavitatea bucală, care pot fi dureroase), lichen plan oral (leziuni albicioase la nivelul mucoasei orale), limbă păroasă (suprafaţa limbii are un aspect blănos, de culoare închisă, datorat supraaglomerării bacteriene), stomatita nicotinică (leziune a mucoasei palatine observată aproape în exclusivitate la fumători), gingivita (inflamaţia gingiilor) care poate duce pâna la parodontoză şi cheilită actinică (leziuni la nivelul buzelor).

Citeşte continuarea pe CSID!

Foto: Hepta

Citește și: