1080 vizualizări 9 apr 2018

Statul la birou o zi întreagă, mersul cu maşina până la birou şi lenevitul pe canapea la final de săptămână se traduc în stare de sănătate precară în cazul tuturor participanţilor la un nou studiu ale cărui rezultate au fost publicate în revista britanică Diabetologia.

Echipa de cercetare de la Universitatea din Liverpool avertizează că viaţa tot mai lipsită de activitate fizică poate aduce stricăciuni masive sănătăţii oamenilor pe termen lung, cauzând boli grave, precum diabetul de tip 2, boli de inimă şi accident vascular cerebral. 

Mai mult, experimentul a arătat, de asemenea, că toate efectele nocive pot fi oprite cu câţiva paşi simpli, cum ar fi urcatul pe scări în loc de chemarea liftului, mersul pe jos, în loc de cel cu autobuzul şi chiar mersul la supermarket, în locul cumpărăturilor online. 

Autorul principal al studiului, medicul Daniel Cuthbertson, avertizează că un stil de viaţă sedentar începe rapid să construiască terenul propice pentru multe tipuri de boli. 

„În ciuda evoluţiei pe multe planuri, societatea noastră a devenit tot mai sedentară. Bunicii noştri spălau de mână, făceau munci manuale, oamenii erau mult mai activi din punct de vedere fizic. Acum, mulţi dintre nou suntem ţintuiţi la birou şi ne-am învăţat să nu ne mai facem nici măcar cumpărăturile la supermarket. Sedentarismul are o mulţime de efecte adverse asupra sănătăţii care, peste ani, pot fi fatale”, a explicat medicul Cuthbertson. 

Cercetătorii au urmărit 45 de oameni cu vârsta medie de 36 de ani care nu aveau activitate fizică regulată, cum ar fi joggingul sau mersul la sală, însă mergeau cel puţin 10.000 de paşi pe zi. 

Ei au fost rugaţi să devină inactivi fizic timp de două săptămâni. Asta a presupus să folosească transportul în comun în locul mersului pe jos, să ia liftul în loc să meargă pe jos şi să-şi petreacă weekendurile acasă, uitându-se la televizor sau jucându-se pe calculator. Totodată, ei au fost rugaţi să-şi menţină dieta alimentară obişnuită, ca să arate că nu mâncarea influenţează schimbările din organism. 

După două săptămâni, testările au arătat că participanţilor le-a crescut nivelul de grăsime din corp şi mărimea taliei şi prezentau semne de pierdere a masei musculare şi capacitate cardio-respiratorie scăzută. Corpurile lor erau, de asemenea, mai puţin capabile să răspundă la insulină, simptomă care poate fi un precursor al apariţiei diabetului. 

La 14 zile după ce participanţii şi-au reluat ritmul de viaţă de dinainte de începerea cercetării, efectele au fost inversate. 

Rezultatele arată, totodată, că activitatea fizică poate fi şi mai importantă pentru persoanele care au rude apropiate cu diabet de tip 2. 

Citește și: