Povestea celor care plantează fapte bune în România. „M-a impresionat cum, la plantarea de după Colectiv, oamenii au venit cu numele victimelor și le-au prins de puieții plantați”

Gândul: Cum s-ar putea traduce anul 2016 pentru proiectul „Plantăm fapte bune în România?”

„În primul rând am continuat o tradiție pe care am început-o în 2015. Este vorba de a organiza în toamnă o acțiune foarte mare concomitent în mai multe județe din România, plus să încurajăm oamenii să se organizeze independent în aceeași zi cu noi. Cel puțin lucru acesta a continuat și anul acesta. Am văzut ce a însemnat o organizare cu tradiție, noi care am crescut ca echipă. Am avut o serie de probleme și anul acesta. O organizare atât de mare îți pune întotdeauna probleme, dar în mare ne-am ridicat la înălțimea situației.

Pe de altă parte, la nivel de proiect am remarcat că ce am început noi, în urmă cu doi ani, am lansat ideea de a planta un milion în același an în toată țara, am văzut anul acesta două organizații care au preluat în modul constructiv pentru că li s-a părut și lor o idee frumoasă. Semnul pentru noi este că societatea civilă consideră că România ar putea să se mobilizeze mult mai mult la nivel de protecția mediului, pe partea de împăduriri. Deci pentru noi asta înseamnă o realizare și înseamnă că ne-am dus mesajul foarte bine, înseamnă că lumea deja știe de noi, înseamnă că transmitem un mesaj care contează și la care oamenii răspund”, a declarat Liana Buzea, fondatorul inițiativei naționale de împădurire „Plantăm fapte bune în România”.

Gândul: Ce v-a determinat să vă implicați în acest proiect?

„Dragostea de mediu. Îmi doresc ca planeta noastră, ușor ușor, să îi fie din ce în ce mai bine și oamenii să conștientizeze că facem parte din natură și cumva trebuie să avem grijă de natură și de mama pământ”, a declarat vicepreședintele „Plantăm fapte bune în România”, Viorel Lăcătuș.

„Proiectul este unul fantastic pentru educație, în primul rând, și pentru ceea ce înseamnă reîmpădurirea terenurilor degradate din România. Deficitul este undeva la 2.500.000 de hectare. În a doua parte ar fi experiența anterioară. Din 1999 mă ocup de împăduriri la nivelul țării, prin diferite organizații sau în cadrul Romsilva”, a spus, la rândul său, inginerul silvic, Octavian Berceanu, consilier în cadrul proiectului „Plantăm fapte bune în România”.

„Fiecare dintre noi trebuie să încerce să nu ceară atât cât poate să dea. Atunci fiecare dintre noi ar trebui să ne implicăm prin măsura posibilităților noastre, poate prin atitudinile noastre. Fiecare avem câte un punct foarte și putem să ne implicăm în acțiuni de voluntariat, în acțiuni care să facă lumea mai ok și schimbarea trebuie să vină de la noi”, a afirmat Alexandru Ilie, programator în cadrul Asociației EcoAssist.

Gândul: Ce rol ați avut concret în acest proiect?

„De la găsit terenuri la început până la partea de finanțare. Efectiv merg la întâlniri cu companii și aduc fonduri în asociație prin care să ne putem desfășura activitatea și până la organizarea efectivă de șantier, efectiv coordonarea șantierului: tot ce înseamnă voluntari, pregătirea terenului, plantarea, încheierea plantării”, a declarat Viorel Lăcătuș.

„Șef de șantier, organizare, relații cu instituții și cel mai mult mi-a plăcut că am strâns oameni mai puțin din corporate, dar în mod special din zona de tineri care voiau să facă ceva și nu știau ce să facă, spre ce zonă să se îndrepte și unde să își focalizeze eforturile”, a precizat Octavian Berceanu.

„Inițial am vrut să facem voluntariat la firma la care lucram și am zis că pot să mă implic, să fac un contact cu „Plantăm fapte bune” atunci, și atunci am strâns un grup de colegi cu care am participat la o acțiune. Aflând, între timp, că ei aveau un om lipsă pe partea de IT. Aveau nevoie să dezvolte prima aplicație de raportare de tăieri de păduri care s-a făcut la noi și știind că aveau o poziție care nu era acoperită de cineva, eu având aptitudini pentru că eram programator, am zis că pot să mă implic. Era și un beneficiu pentru mine că mai învățam câte ceva conex, puteam și să ajut, mi s-a părut că era o situație în care toată lumea beneficia”, a detaliat Alexandru Ilie.

Gândul: La câte acțiuni de plantare ați participat?

„Din 2011 până acum, cam la zece acțiuni. De fapt, am fost în fiecare an. Dacă aveam plantare în primăvară, mergeam și în primăvară, dacă era în toamnă mergeam automat și în toamnă”, a afirmat Viorel Lăcătuș.

„Foarte multe. Cu colegii de la EcoAssist în șapte-opt locațiii, dar de-a lungul timpului, probabil, undeva în 50-60 de locații”, a spus inginerul silvic, Octavian Berceanu.

„Cred că le-am pierdut numărul. O dată pe an mergeam întotdeauna. Noi înainte făceam acțiuni și primăvara și toamna. Acum facem o acțiune foarte mare în toamnă. De doi ani aveam proiectul național toamna și cred că la șapte-opt acțiuni am participat „, a punctat Alexandru Ilie.

Gândul: Ce v-a plăcut cel mai multe la aceste acțiuni și ce nu v-a plăcut?

„Cel mai mult mi-a plăcut când văd mulțimea de voluntari și mai ales când avem un șantier mare de câteva hectare și avem 300, 500, 800 de oameni, e o frumusețe să vezi o grămadă de oameni care muncesc pentru același scop. Ce mi-a displăcut: chiar anul acesta, am avut un șantier unde trebuia să avem în jur de 500 de oameni și au venit în jur de 350. Deci au venit mai puțini oameni decât erau programați. Lipsa, cumva, m-a dezamăgit un pic”, a declarat Viorel Lăcătuș.

„Cel mai mult mi-a plăcut modul în care oamenii privesc necesitatea de a reîmpăduri și cum se implică. Asta e extraordinar, e senzațional să vezi oameni cu copii mici, de la toate vârstele, de la 60 de ani la 20 de ani, până la 10 ani, toți participând indiferent de coloratură politică, de convingeri, de mediul din care provin, de situația financiară, toți se implică să construiască ceva. Pădurile rămân. După ce plantezi ceva, rămâne și profitul nu este unul economic, este unul legat de sănătate și de ceea ce îți oferă o pădure: biodiversitate și conservarea în condiții cât mai bune a unei suprafețe de teren”, a spus Octavian Berceanu.

„Pe parcursul timpului îmi place că lumea devine din ce în ce mai conștientă. Îmi place că prin acțiunile noastre, societatea se mișcă într-un ritm bun. Avem din ce în ce mai multă lume care se implică”, a subliniat Alexandru Ilie.

Gândul: Aveți un moment care v-a impresionat, pe care nu o să îl uitați niciodată de la aceste acțiuni?

„Am, de fapt, două evenimente și sunt legate de copiii mei, am trei băieți. Unul a fost când am avut o filmare, la o plantare, tot așa cu o televiziune, și băiatul meu cel mare a fost întrebat ce găsim în pădure și el a zis „prune”. La un moment dat eu i-am spus că, de fapt, am mâncat prune, într-o livadă, și el a confundat cumva pădurea cu livada și al doilea moment a fost anul acesta, când tot băiatul meu cel mare a înotat la Swimathon pentru a strânge fonduri pentru Plantăm fapte bune în România, ca să facem plantări, și el a fost în echipa de înotători, alături de mine”, a afirmat Viorel Lăcătuș.

„Sunt multe momente care m-au impresionat. Unul dintre ele este cel în care, la plantarea de după Colectiv, oamenii au venit cu numele victimelor de la Colectiv și le-au prins de puieții respectivi”, a declarat Octavian Berceanu.

„Anul acesta a fost cea mai mare acțiune la care am participat eu. A fost plantată o suprafață de 24 de hectare, iar lângă suprafața aceea era un dig. Și de acolo de sus m-am uitat după dig și am văzut câtă lume era împrăștiată, cum săpau toți gropi și cum era împărțită așa și se vedea în toate părțile și mi s-a părut impresionant că lumea poate să se mobilizeze, că este voință, că am făcut o mișcare care înfăptuiește lucruri concrete”, a detaliat Alexandru Ilie.

Ce măsuri ați dori să vedeți din partea Ministerului Mediului în următoarea perioadă?

„Ce ne dorim de ceva timp și avem nevoie de Ministerul Mediului ar fi facilitarea unei întâlniri între biologi, ecologi, ingineri silvici pentru a ști și noi exact ce să plantăm și facem lucrul ăsta pentru că de multe, multe ori au fost biologi care s-au luat cumva de noi apropo de speciile plantate și mă refer aici la anumite specii invazive cum e salcâmul, dar inginerii silvici ne-au recomandat, conform unui proiect tehnic, să plantăm salcâm în acele zone unde chiar nu merge altceva și atunci vrem cumva ca mediul academic să rezolve problema asta și să nu mai sară la noi în momentul în care plantăm conform unui proiect tehnic”, a declarat Viorel Lăcătuș.

„Aici e un pic mai complicat. Fac parte din grupul de lucru pe legislație, din Ministerul Mediului, și implicarea statului a fost foarte limitată în trecut. Sper că în viitor se va implica mult mai mult. S-a implicat pe de-o parte Romsilva, prin a ne furniza puieți, de cealaltă parte au fost unitățile administrativ-teritoriale care ne-au pus suprafețe la dispoziție. Nu există un cadru legal bine definit, cum e în alte țări, în care statul să vină și cu bani, și cu suport ca să remediem această situație, deficitul de 2.500.000 de hectare. Noi plantăm undeva în România, per total, la 25.000-30.000 de hectare. Dacă o ținem tot așa, din momentul ăsta ne sunt necesari 100 de ani ca să împădurim ce avem de împădurit în România”, a spus Octavian Berceanu.

„Niște lucruri au început să se îmtâmple: transparența care s-a făcut, în ultima perioda, pentru a vedea ce transporturi sunt autorizate, ce tăieri sunt autorizate, unde sunt probabile niște tăieri ilegale de păduri și oamenii având acces la această platformă, pot în continuare să dezvolte lucruri noi”, a afirmat Alexandru Ilie.

„Prima și cea mai importantă, pentru mine, ar fi ca la nivel de acțiuni de împădurire, să aducem laolaltă ingineri silvici, biologi, ecologi pentru că sunt o mulțime de detalii care nu sunt puse la punct acum. Sunt opinii împărțite apropo de specii, ce înseamnă specie invazivă, ce înseamnă acțiuni de împădurire, care este impactul unei acțiuni de împădurire și să punem la punct bunele practici poate și mai bine decât sunt până acum de tot ce ține de acțiunea de împădurire și creșterea fondului forestier din România; o deschidere mai mare la tot ce înseamnă societate civilă, dar nu neapărat să ajungem să facem presiune în stradă. Poate putem să avem și un altfel de dialog cu noul ministru și cu noua echipă”, a mai declarat Liana Buzea.