no author
Diana Grigore
1218 vizualizări 6 feb 2019

Proiectul legislativ care prevede anularea pensiilor speciale a fost iniţiat de mai mulţi parlamentari din PMP, şi a fost adoptat miercuri, tacit, de către Senat, termenul limită de dezbatere şi adoptare fiind data de 26 decembrie.

Potrivit proiectului, nu ar mai beneficia de pensii speciale următoarele categorii:

Avocatul Poporului

Funcţionarii publici parlamentari

Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă

Personalul Curţii de Conturi

Membrii Corpului diplomatic şi consular al României

Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice

De asemenea, proiectul prevede abrogarea dispoziţiilor privind indemnizaţiile pentru limită de vârstă ale deputaţilor şi senatorilor.

„Se preconizează modificarea art 1 al Legii nr 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi a văduvelor din război, abrogarea alin 2 şi 3 ale art 11 din Legea privind nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război”, arată proiectul legislativ.

Propunerea legislativă pentru abrogarea unor prevederi din domeniul pensiilor de serviciu, pentru modificarea art.1 din Legea nr.49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, pentru abrogarea alin. (2) şi (3) ale art.11 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor, precum şi pentru modificarea art. 8 indice 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari din PMP.

„Sursa de finanţare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor cu recompensele acordate invalizilor de război, veteranilor de război, văduvelor de război şi văduvelor de veterani de război, precum şi urmaşilor personalului armatei decedat în teatre de operaţiuni va fi asigurată prin abrogarea pensiilor de serviciu aflate în afara principiului contributivităţii, jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi practicii statelor NATO”, se arată în expunerea de motive proiectului legislativ.

Senatul a votat în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

CCR a decis în ianuarie că pensia specială pe care şi-o stabilise Avocstul Poporului Victor Ciorbea, de aproape 30.000 de lei, este neconstituţională. CCR a admis astfel parţial sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privitor la proiectul pentru modificarea Legii 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului, prin care acesta beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din salariul brut lunar.

Proiectul pentru modificarea Legii privind funcţionarea şi organizarea Avocatului Poporului se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia de miercuri a CCR.

Pe 12 noiembrie 2018 , Klaus Iohannis a depus la CCR o obiecţie de neconstituţionalitate în legătură cu modificarea legii, mai multe invocând neclarităţi.

"Spre deosebire de pensia stabilită pentru judecătorii Curţii Constituţionale, legea criticată acordă pensie specială atât pentru Avocatul Poporului în funcţie, cât şi pentru persoanele care au exercitat în trecut această funcţie, fiind neclardacă acest drept se cuvine inclusiv persoanelor care au deţinut funcţia de Avocat al Poporului şi au pierdut această calitate datorită revocării lor din funcţie de către Parlament ca urmare a încălcării Constituţiei şi a legilor, în condiţiile stabilite de lege," se arată în sesizarea depusă de Preşedinţie.

Acesta critică şi modificarea conform căreia pensia de serviciu a Avocatului Poporului se actualizează în raport cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale şi se impozitează conform legii.

"Analizând aceste dispoziţii în coroborare cu cele prevăzute la art. I pct. 8 referitoare la stabilirea şi calculul pensiei de serviciu al Avocatului Poporului, considerăm că textele sunt neclare în ceea ce priveşte cuantumul pensiei rezultate, întrucât nu reiese dacă aceasta se va stabili şi se va actualiza în raport cu indemnizaţia Avocatului Poporului sau cu indemnizaţia judecătorilor Curţii Constituţionale. În atare condiţii, rezultă că art. I pct. 8 şi pct. 9 din legea criticată sunt neclare în ceea ce priveşte condiţiile şi procedura de stabilire a pensiei Avocatului Poporului prin raportare la condiţiile şi procedura de stabilire a pensiei judecătorilor Curţii Constituţionale şi, prin urmare, contravin cerinţelor de claritate şi previzibilitate instituite prin art. 1 alin. (5) din Constituţie."

Preşedintele Klaus iohannis nu este de acord nici cu pensia anticipată de care ar putea benficia adjuncţii Avocatului Poporului.

"Legea dedusă controlului instanţei constituţionale stabileşte, prin introducerea la art. 11 din Legea nr. 35/1997 a alin. (13), posibilitatea acordării adjuncţilor Avocatului Poporului a unei pensii anticipate, cu cel puţin 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Nici în acest caz textul de lege nu precizează dacă acordarea acestui tip de pensie este posibilă şi în situaţia încetării deţinerii acestor funcţii, în condiţiile legii, ca urmare a revocării din funcţie datorate încălcării Constituţiei şi a legilor ţării", prevede documentul depus la Curtea Constituţională.

Totodată, Klaus Iohannis susţine şi că "având în vedere că funcţia de Avocat al Poporului este asimilată ca rang cu cea de ministru, iar cea de adjunct al Avocatului Poporului cu cea de secretar de stat, beneficiind de aceleaşi drepturi cu aceştia, considerăm că acordarea unor pensii speciale pentru Avocatul Poporului şi adjuncţii săi constituie un privilegiu nejustificat faţă de ceilalţi demnitari cu acelaşi rang".

”În cadrul aceleiaşi categorii de demnitari, legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora de a beneficia de dreptul la pensie specială decât cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, instituind un privilegiu nejustificat pe baza unor criterii rezonabile şi obiective".

Klaus Iohannis argumentează că o altă modificare a legii, care prevede ca, în cazul în care în funcţia de Avocat al Poporului este numit un consilier juridic sau o persoană care lucrează în cadrul instituţiei, crează un provilegiu pentru foştii adjuncţii ai Avocatului Poporului.

Şeful statului susţine că sunt neclarităţi şi în ceea ce priveşte plata personalului contractual aferent al instituţiei, respectiv şoferii.

Un alt argument vizează riscul la care se expune personalul Mecanismului naţional de prevenire şi cel al Avocatului Poporului, atunci când efectuează vizite sau anchete în locuri unde există factori de risc.

În plus, au fost făcute modificări neclare, în opinia lui Klaus Iohannis, cu privire la felul în care sunt încadrate persoanele care lucrează în cadrul instituţiei, respecti dacă au statul de funcţionar public sau sunt încadraţi pe bază de contract.

Totodată, preşedintele Iohannis susţine că unele dintre reglementările noii Legi duce la noi cheltuieli din bani publici.

"Personalul instituţiei Avocatului Poporului va fi format din demnitari, personal de conducere şi de execuţie de specialitate cu statut de funcţionar public parlamentar şi personal încadrat prin contract individual de muncă. Drept urmare, personalului de conducere şi de execuţie de specialitate cu statut de funcţionar public parlamentar i se vor aplica prevederile Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, beneficiind, în mod corespunzător, de toate drepturile şi având toate obligaţiile acestuia. Astfel, prin aceste reglementări se generează noi cheltuieli de fonduri publice necesare plăţii unor categorii de pensii speciale, pensii anticipate şi a unor cheltuieli cu veniturile încadrate pe alte grile de salarizare. Toate aceste prevederi dau naştere unor cheltuieli financiare care sunt de natură să majoreze cheltuielile bugetului de stat şi pe cele ale bugetul asigurărilor sociale de stat", prevede textul sesizării depuse la CCR.

Iohannis critică şi faptul că iniţiatorii proiectului care modifică Legea 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului nu precizează care este impactul bugetar al actului normativ.

Senatul a adoptat, pe 15 octombrie 2018, în calitate de for decizional, proiectul legislativ pentru modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, care prevede că persoana care se află la conducerea instituţiei va primi pensie specială, care poate fi cumulată cu indemnizaţia pentru mandatul în curs. Legea a fost trimisă spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis pe 24 octombrie 2018.

Până nu a primit sinecura de Avocat al Poporului, Victor Ciorbea acumulase - împreună cu soţia - o datorie la Fisc de peste 350.000 de lei. El a fost acuzat adesea de Opoziţie de obedienţă faţă de Guvernul PSD-ALDE, în schimbul numirii.

În martie 2018, Senatul a respins cu 81 de voturi „pentru”, 36 de voturi „împotrivă” şi o abţinere, proiectul legislativ al USR referitoare la abrogarea pensiilor speciale 

Citește și: