no author
Maria Stan
3976 vizualizări 28 dec 2018

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă, actualul şef al Statului Major al Apărării.

"Mandatul generalului Ciucă se termină pe 31 decembrie. România nu poate să rămână fără şef al Armatei. Această situaţie generată de incompetenţa PSD trebuie rezolvată. După şedinţa CSAT, am rezolvat-o. Am luat decizia şi am semnat şi trimis spre publicare prin care se prelungeşte mandatul generalului Ciucă. Generalul Ciucă, un soldat competent, cu rezultate din cele mai frumoase. Bine ar fi fost ca această chestiune să îşi fi găsit mai repede soluţionarea, dar cred că Armata Românie trebuie să ştie cine o conduce şi cum o conduce", a declarat Iohannis, care nu a ratat ocazia să critice PSD.

"S-a terminat şedinţa CSAT pe care am convocat-o. A existat un singur punct pe ordinea de zi, la cererea ministrului Apărării, care viza diferite schimbări pe funcţii din conducerea Armatei. Această propunere făcută nu respectă rigorile legii. În consecinţă, CSAT nu a aprobat solicitarea ministrului Apărării. O situaţie foarte neplăcută care arată o dată în plus că PSD nu e capabil să gestioneze problemele mari ale ţării. În situaţia în care am ajuns, practic, nu există o propunere valabilă pentru persoana care va prelua funcţia de Şef al Statului Major al Armatei", a mai spus Iohannis.

Propunerea principală a fost generalul locotenent Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO şi UE.

"În temeiul prevederilor art. 92 alin. (1), art. 94 lit. c) şi ale art. 100 din Constituţie, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, luând act de lipsa unei propuneri de numire, potrivit legii, în funcţia de şef al Statului Major al Apărării, reţinând necesitatea asigurării continuităţii conducerii armatei, în condiţiile în care mediul regional şi internaţional de securitate se află în continuă schimbare şi având în vedere rezultatul dezbaterilor din cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 decembrie 2018, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 28 decembrie a.c., decretul privind prelungirea mandatului de şef al Statului Major al Apărării cu un an domnului general Ciucă Gheorghe Nicolae-Ionel, numit prin Decretul nr. 950/2014," se precizează pe site-ul preşedinţiei.

Articolele invocate de preşedinte sunt:

Art 92 alin (1), Constituţie: Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Art 94 lit. c), Constituţie: numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

Art 100, Constituţie. (1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.

Ministrul Apărării Gabriel Leş consideră că preşedintele nu a avut argumente când i-a refuzat propunerile şi va veni în ianuarie cu o nouă variantă.

"Nu are argumente, nu a avut. Doar că nu sunt legale, fără să spună de ce nu sunt legale.(...) L-am întrebat ce e nelegal," a declarat ministrul Gabriel Leş, la Antena 3.

Propunerea pentru funcţia de şef al Statului Major a fost Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO şi UE. Dar pentru ca acesta să poată ocupa funcţia, trebuia să fie şef de Stat Major al unei categorii de forţă. Pentru acest lucru, ministru a propus mutarea sa în funcţia de şef al Statului Major al Forţelor Terestre, deţinută în prezent de generalul maior Dumitru Uifălean, iar acesta din urmă să ia locul generalului Scarlat în poziţia de reprezentantul militar al României la NATO şi UE.

"Mi-a spus că <<nu accept să muţi oameni de ici colo, că sunt pe unde sunt>>," a dezvăluit ministrul.

Gabriel Leş atrage atenţia că şeful statului nu poate semna decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă, deoarece nu există un aviz al premierului şi nici o propunere a ministrului Apărării în acest sens.

"Sunt foarte curios cum. Să vedem pe chestiuni legale. Şi propunerea de prelungire se face de către ministrul Apărării," explică Leş, care va veni cu o nouă propunere după 31 decembrie 2018, când expiră mandatul generalului Ciucă.

Nici premierul Viorica Dăncilă nu crede că preşedintele a respectat legea când a respins propunerile pentru şeful de stat major în şedinţa CSAT, fără explicaţii.

”În privinţa CSAT, potrivit prevederilor legii 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, preşedintele nu are atribuţia de a prelungi mandatul şefului Statului Major al Apărării. Atât numirea, cât şi eventuala prelungire a mandatului se face numai la propunerea ministrului Apărării, cu avizul primului ministru, iar în şedinţa de astăzi nu a fost discutată posibilitatea acestei prelungiri. Aşadar, decretul anunţat de preşedinte considerăm că nu respectă condiţiile de legalitate şi creează premisele unui conflict juridic de nmatură constituţională,” a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul şedinţei de guvern.

”Aş vrea să fie foarte clar - nu vorbim aici despre persoane, ci strict despre respectarea legii. Preşedintele nu a explicat refuzul în şedinţa CSAT,” a adăugat Dăncilă.

 

De altfel, premierul Viorica Dăncilăs-a plâns că preşedintele a refuzat să stea de vorbă cu ea despre numirile de la Dezvoltare şi Transporturi şi i-a spus că le va refuza din nou.

"Preşedintele a confirmat azi, încă o dată, dacă mai era nevoie, că nu poate să îşi exercite rolul constituţional de mediator. Fiecare ieşire are puternice accente politice, singura preocupare e să atace PSD. I-am solicitat o discuţie în privinţa numirii miniştrilor Dezvoltării şi Transporturilor. Era firesc să avem o decizie în acest sens de îndată ce CCR a arătat că trebuie să avem decizie. Preşedintele mi-a spus că nu va da curs celor două propuneri, fără nicio explicaţie, dând dovadă că vrea blocarea activităţii Guvernului." 

”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în data de 28 decembrie a.c., începând cu ora 12:00, la Palatul Cotroceni, pentru a analiza solicitările ministrului Apărării Naţionale referitoare la ocuparea unor posturi în conducerea Armatei României”, a precizat Administraţia prezidenţială într-un comunicat remis Mediafax.

Miercurea trecută, ministrul Apărării Naţionale Gabriel Leş anunţa că nu va prelungi mandatul actualului şef al Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, care se încheie în 31 decembrie 2018. Leş nu a precizat pe cine va propune în locul lui Ciucă.

"Nu voi prelungi acest mandat al şefului Statului Major al Apărării. Legea prevede un mandat de patru ani de zile, cu posibilitatea prelungirii acestui mandat. Din ceea ce m-am uitat eu în arhive, a fost o singură situaţie în care s-a prelungi mandatul unui fost şef al Statului Major al Apărării şi am dorit să menţin aceeaşi cutumă. Nu vreau să ajung să vă spun care este părerea mea despre generalul Ciucă, pentru că am lucrat cu dânsul aproape doi ani, ştiu capacităţile domniei sale, ştiu ce a făcut pentru Armata României şi ce poate face," a declarat Gabriel Leş, la Antena 3. Ministrul nu crede că preşedintele va refuza propunerea pentru noul şef.

"Nici nu vreau să mă gândesc la aşa ceva. Discutăm de Armata României şi despre un mandat care este la încheiere în acest moment. Nu cred că mă pot gândi la aşa ceva din partea preşedintelui".

Potrivit legii, şeful Statului Major al Apărării, care este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din Armată, este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei.

Ministrul Apărării Naţionale are trei variante de înlocuitor pentru Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Armatei.

"Expiră un mandat în 31 decembrie, mandatul de 4 ani al şefului Statului Major al Armatei expiră. Conform legii, la propunerea ministrului, în anumite condiţii, poate propune prelungirea până la un an. Hotărârea mea a fost să nu prelungesc. Nu am nicio problemă cu nimeni pe chestiunea aceasta, dar odată prelungind, cineva ar putea spune că nu există resursă umană pentru un şef al Statului Major al Armatei şamd. Ori cel pe care îl propun acum, pentru că am două sau trei variante, conform legii, este unul care, după ce-şi va termina mandatul, va merge direct acasă pentru că va face vârsta de pensionare", a declarat Gabriel Leş pentru Mediafax.

Una dintre variantele ministrului este generalul locotenent Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO şi UE. O a doua variantă anunţată de ministru este Ovidiu-Liviu Uifăleanu, actualul şef al Statului Major al Forţelor Terestre.

"Cutuma este următoarea, de două ori şef de la Forţele Terestre, odată de la Naval, o dată de la Aviaţie, este după numărul de militari. Ca şi cutumă, acum ar mai trebui încă o dată de la Forţele Terestre. Sunt de aici două sau trei persoane printre care şi domnul Scarlat, da. Până acum, nu s-a practicat acest lucru, foştii şefi ai Statului Major al Armatei nu au avut prelungire. Normal că tot ceea ce înseamnă propunere de general cu 3 sau 4 stele se face cu avizul CSAT, era logic să-l propunem la CSAT," a explicat Leş.

Ultima şedinţă CSAŢ a avut loc pe 19 decembrie, după ce reuniunea din 11 decembrie a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost suspendată de şeful statului.

În cadrul şedinţei, a fost analizat şi aprobat Conceptul de constituire pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est. Membrii Consiliului au analizat şi aprobat înfiinţarea Comandamentului Apărării Cibernetice, în subordinea Statului Major al Apărării, care va permite realizarea unei structuri funcţionale de nivel strategic, capabile să gestioneze şi să răspundă rapid la ameninţările cibernetice, pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, la declararea stării de mobilizare şi a stării de război, arată documentul menţionat.

Totodată, a fost aprobat Programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul 2019, principalul document de lucru al Consiliului, necesar realizării obiectivului constituţional cu care este învestit, respectiv organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale.

La finalul şedinţei din 19 decembrie, au fost avizate şi propunerile de buget pentru anul 2019 ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

 

Citește și: