Cristina ANDREI
Cristina ANDREI
6170 vizualizări 26 iun 2017

„PSD şi ALDE s-au prezentat împreună la consultări şi au înaintat o propunere în persoana domnului Tudose. Partidele din opoziţie nu au avut propuneri concrete pentru funcţia de prim ministru şi nici nu a rezultat că ar avea o poziţie comună. (...) Pe de altă parte, această criză politică dăunează grav economiei româneşti, imaginii României în lume, iar opinia mea este că această criză trebuie încheiată foarte repede. Trebuie să avem un nou guvern, care începe să rezolve problemele rămase nerezolvate, problemele apărute din cauza aceste crize”(...) Aşadar, îl desemnez pe domnul Mihai Tudose în funcţia de premier", a declarat Klaus Iohannis la o oră după încheierea consultărilor cu partidele. 

Cine este Mihai Tudose, fost ministru al Economiei în Cabinetul Grindeanu şi cadru didactic la Academia SRI

Mihai Tudose, propus acum de Dragnea premier şi acceptat de Iohannis, pe care doar votul din Parlament îl mai desparte de scaunul de la Palatul Victoria, este absolvent de Drept şi a mai deţinut portofoliul economiei în perioada 2014-2015, în Guvernul Ponta. În ultimul an, Tudose a fost implicat în scandalul „doctorilor lui Gabriel Oprea”, el cerând Academiei de Informaţii a SRI să renunţe la titlul academic. Deşi îşi făcuse doctoratul cu Gheorghe Onişoru, Tudose a semnat o cerere de renunţare la doctorat alături de alţi opt demnitari care îşi făcuseră tezele cu Oprea.

În 2010, Tudose a obţinut diploma de Doctor în domeniul Ştiinţe Militare şi Informaţii, la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, Serviciul Român de Informaţii. Lucrarea s-a intitulat „Protecţia infrastructurilor critice”. Un an mai târziu era lector universitar în cadrul aceleaşi instituţii, iar în 2013 ocupa postul de conferenţiar universitar la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazu”, SRI, conform cv-ului său. El a predat şi la Universitatea „Dimitrie Cantemir”.

Tudose, în vârstă de 50 de ani, a terminat facultatea în 1994 şi a deţinut pe rând funcţia de şef birou senatorial, în perioada 1992-1999, apoi, timp de un an, a fost jurist la SC Farex SA Brăila şi consilier judeţean, iar din 2000 până în prezent a fost deputat.
 
După ce, în 2006 a urmat cursurile Colegiului Superior de Securitate Naţională, Serviciul Român de Informaţii, în 2007 a obţinut un master în Politici Economice Europene la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, iar în 2007 a devenit doctor al Academiei Naţionale de Informaţii. Mihai Tudose este unul dintre „doctorii” Academiei Naţionale de Informaţii, dintre care opt şi-au făcut tezele sub coordonarea lui Gabriel Oprea, care au făcut cerere de renunţare la titlul academic. 
 
Tudose a absolvit un curs post-universitar în domeniul securităţii naţionale la Colegiul Superior de Securitate Naţională, Serviciul Român de Informaţii, în 2006. În acelaşi an a participat la un curs de specializare post-universitar la Colegiul Naţional de Apărare – Bucureşti.
 
Mihai Tudose a cerut, în 2016, retragerea titlului de doctor, în urma acuzaţiilor de plagiat.
 
Ministrul propus a absolvit două programe de master. Masterul „Turismul în contextul dezvoltării regionale durabile” a fost realizat la distanţă la Facultatea de management, inginerie economică în agricultura si dezvoltare rurală, Universitatea de ştiinţe agronomice si medicină veterinară Bucureşti, iar programul de master de „Politici Economice Europene” a fost absolvit la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative – Bucureşti.
 
Mihai Tudose şi-a completat studiile cu un curs de specializare în „Analiza şi rezolvarea conflictelor armate", la Georgetown University, din Statele Unite, în colaborare cu Colegiul Naţional de Apărare.
 
Potrivit CV-ului, Mihai Tudose este preşedinte al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor; comisie pe care a mai condus-o în perioada 2004-2014, iar din 2000 până în 2004 a fost membru.
 
În perioada 2014-noiembrie 2015, Mihai Tudose a fost ministru al Economiei, Comerţului şi Turismului, în guvernul Ponta.
 
Mihai Tudose a fost ales deputat PSD de Brăila la alegerile parlamentare din 2016.
 
Ministrul propus a fost preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Elenă şi este din 2012 preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania.
 
Tudose a ocupat mai multe funcţii în PSD în ultimii 25 de ani. Acesta este membru în FDSN din 1992. Din 1994 până în prezent este membru în Consiliul Naţional PSD.
 
În perioada 2004-2008, Tudose a fost preşedintele organizaţiei PSD din municipiul Brăila, iar din 2014 până în 2015 a fost preşedinte al Organizaţiei Judeţene PSD Brăila. Din 2015 până în prezent este vicepreşedinte PSD Naţional.
 
Potrivit declaraţiei de avere, deputatul deţine un apartament în municipiul Brăila, două autoturisme Mercedes şi o colecţie filatelică estimată la 30.000 de euro.

Pe masa lui Iohannis ajunseseră două propuneri: din partea PSD-ALDE, din poziţie de coaliţie majoritară, în persoana lui Mihai Tudose, dar şi varianta Siegfried Mureşan, susţinută de PMP, despre care Traian Băsescu crede că merită să încerce să strângă în jurul său forţele anti-PSD. 

Negocierile cu liderii PSD-ALDE au durat aproximativ 15 minute, cea mai scurtă întrevedere cu preşedintele, Dragnea şi Tăriceanu fiind singurii care nu au făcut declaraţii după întrevedere şi care au anunţat că vor ieşi public doar după decizia lui Iohannis. Aceştia au stabilit că merg pe varianta Mihai Tudose după ce iniţial aveau şase propuneri, cinci dintre membri refuzând, însă, să ocupe funcţia. Referitor la suspiciunile care planează asupra lui Tudose potrivit cărora acesta ar fi „omul serviciilor", Liviu Dragnea a transmis că acest aspect a fost discutat în CEx şi că el, personal, nu are nicio umbră de îndoială că Tudose ar avea dublă comandă. 

Principalul partid de opoziţie, PNL, nu a venit însă cu o contra-ofertă, explicând decizia prin faptul că ipoteza formării unei majorităţi parlamentare care să şi susţină prin vot alternativa este una îndepărtată şi precizând că i-au vorbit lui Klaus Iohannis despre varianta anticipatelor. 

„Poziţia noastră a fost aceea că PNL este oricând pregătit să îşi asume răspunderea guvernării, dar doar în baza unei majorităţi parlamentare solide, corente care să permită punerea în practică a unui program de guvernare liberal, care să asigure dezvoltarea României. În negocierile pe care le-am purtat cu formaţiuni politice, altele decât PSD, nu s-a reuşit degajarea unei astfel de majorităţi. Ca atare aşteptăm decizia preşedintelui", a declarat Ludovic Orban, la ieşirea de la consultări.
 
Întrebat de ce nu s-au dus la consultări cu o propunere de premier, Orban a răspuns că liberalii nu fac politică ca să se afle în treabă.
 
„PNL, prin decizia Biroului Politic (....) am hotărât că vom vota împotriva oricărui Guvern care conţine PSD în el (...) Am spus, în decizia BP e cuprinsă şi eventualitatea ajungerii la anticipate în condiţiile în care reuşim să împiedicăm învestirea unui eventual Guvern în care să fie PSD. Încă nu e desemnat un premier şi decizia noastră e clară, de a ne implica în împiedicarea investirii unui Guvern PSD", a mai precizat Orban.
 
Nici USR nu a avansat o altă propunere, dar s-a declarat ferm împotriva lui Tudose, aducând aminte de guvernarea Cioloş, care a fost un exemplu că un tehnocrat poate fi un bun şef al Executivului, adăugând că, în acest context, susţin orice candidat „decent" propus de Klaus Iohannis. 
 
Surpriza a venit din partea PMP, partid care a anunţat încă dinaintea întâlnirii cu şeful statului că va veni cu o variantă de prim ministru. Cu toate că primele informaţii arătau că numele său ar putea fi chiar Traian Băsescu, fostul şef de stat a fost doar cel care a făcut anunţul, arătând că PMP a pus pe masa lui Klaus Iohannis propunerea Siegfried Mureşan, un exponent al „generaţiei Macron" şi al „generaţiei Trudeau", un politician tânăr, dar experimentat, care merită să fie lăsat să încerce să strângă majoritate parlamentară. 
 
Către finalul rundei de consultări au fost ascultate UDMR şi grupul minorităţilor, care nu au venit nici ele cu o variantă la Mihai Tudose, iar UDMR a specificat clar că dreptul de a propune şi de a avea prim ministru este al majorităţii parlamentare şi că Uniunea nu are nicio intenţie de a intra la guvernare şi, în consecinţă, nici nu a negociat cu puterea ori cu opoziţia. Kelemen Hunor a lăsat, însă, să se înţeleagă că parlamentarii UDMR vor susţine varianta Mihai Tudose. De cealaltă parte, liderul grupului minorităţilor, Varujan Pambuccian, a arătat că cel mai probabil votul parlamentarilor săi va fi la fel de fragmentat şi neunitar, fiind de părere şi că propunerea PMP nu are cum să strângă majoritate.

Citește și: