507 vizualizări 24 aug 2019

„Am văzut ieri propagată public acuzaţia că am susţinut Ordonanţa 13, însă doar un singur site m-a întrebat dacă afirmaţia e adevarată şi le-am spus că asocierea numelui meu de susţinerea OUG 13 este un fakenews. În fapt, când în ianuarie 2017 se discuta pe surse despre o ordonanţă pentru modificarea codurilor, UNJR a avut în data de 18 ianuarie 2017 o poziţie publică prin care i-a solicitat premierului de atunci, Sorin Grindeanu, "să nu adopte nici o ordonanţă de urgenţă care vizează activitatea autorităţii judecătoreşti, cum ar fi modificarea Codurilor, fără ca aceasta să fi fost pusă în dezbatere publică şi fără să fi fost transmisă spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii", scrie, pe Facebook, Dana Gîrbovan.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România precizează că apoi, pe data de 31 ianuarie 2017 a fost adoptată OUG 13/2017, UNJR luând poziţie imediat.

„Imediat, a doua zi, pe data de 1 februarie 2017, UNJR a avut o poziţie publică prin care "condamna modul profund netransparent în care, pe data de 31 ianuarie 2017, Guvernul României a ales să modifice Codul penal şi Codul de procedură penală, fără o dezbatere reală şi efectivă şi prin intermediul unei Ordonanţe de Urgenţă care nici măcar nu figura pe ordinea de zi a sedinţei de Guvern. [...] În concluzie, UNJR solicita Guvernului României să revină asupra dispoziţiilor ce nu au intrat încă în vigoare şi să le transmită în Parlament sub forma unui proiect de lege, unde să fie dezbătute în mod real şi efectiv." Acestea sunt faptele. Concluziile le trageţi singuri", a transmis Dana Gîrbovan.

Reacţia preşedintelui UNJR vine după ce mai mulţi liberali au criticat-o pentru acest lucru. Vicepreşedintele PNL Gigel Ştirbu a declarat, vineri, că PSD a numit-o pe Dana Gîrbovan la ministerul Justiţiei pentru a plăti o poliţă, după ce aceasta a criticat referendumul pe justiţie şi a susţinut OUG 13.

Judecător, despre atacurile la Gîrbovan: Dovedesc micimea unei societăţi rupte de normalitate

Preşedintele Tribunalului Timiş, Adriana Stoicescu, este de părere că atacurile împotriva Danei Gîrbovan, propusă de PSD ministru al Justiţiei dovedesc „micimea unei societăţi rupte de normalitate şi moralitate”, care „aproape a reuşit” să creeze o „psudo justiţie”.

Adriana Stoicescu, preşedintele Tribunalului Timiş, a scris, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, un mesaj de susţinere a Danei Gîrbovan, propunerea PSD pentru Ministerul Justiţiei. Stoicescu spune că atacurile la adresa lui Gîrbovan „dovedesc micimea incredibilă a unei societăţi rupte complet de normalitate şi moralitate”.

„Politicienii corupţi în tovărăşie cu interlopii sponsori nu îşi pot imagina o justiţie altfel decât cea pe care aproape au reuşit să şi-o creeze. Pseudo justiţia lor. A pseudo poliţiştilor, agramaţi şi burtoşi, plătiţi regeşte să anunţe când vine potera cu vreo enervantă percheziţie domiciliară. A pseudo procurorilor, cei care au pus bazele republicii lor, în care inculpatul spune ce lapte a supt de la mamă doar să îşi scape soţia însărcinată de un mic viol, aşa cum discret i s-a sugerat ca s-ar putea întâmpla dacă nu declară ce trebuie. A pseudo judecătorilor care scriu minute la dictare, aşteptând înfriguraţi concediul într-o ţară exotică, pentru a sta liniştiţi în jacuzzi cu prietenul tocmai salvat… Asta s-a dorit”, scrie Adriana Stoicescu pe pagina sa de Facebook.

Stoicescu afirmă că parţial cei care au vrut o pseudo-justiţie au reuşit acest lucru, „câtă vreme pare că avem magistraţi care folosesc codul penal doar sub piciorul mesei, pentru a nu tulbura şpriţurile care îi aşteaptă, numai bune şi răcoritoare după o zi obositoare”.

„Parţial au reuşit, câtă vreme avem fotografii de busturi bine lucrate sşi recitaluri de manele... Parţial au reuşit, câtă vreme avem procurori care nu au întocmit în viaţa lor un rechizitoriu, dar ţin lecţii de drept constituţional. Parţial au reuşit, câtă vreme avem juzi care tţin discursuri politice, declarând apoi că inspecţia judiciară trebuie tratată cu sictir şi o discretă flegmă…”, afirmă Stoicescu.

Aceasta trage un semnal de alarmă şi spune că oamenii simpli nu vor o „pseudo justiţia a infractorilor” şi că „vestea proastă este că Dana Gîrbovan nu e singură”.

„(Oamenii – n.r.) vor să ştie că cei în faţa cărora vin cu respect şi speranţă cunosc legea şi o aplică cu bună credinţă. Vor să ştie că cei care greşesc plătesc. Vor să se simtă apăraţi şi respectaţi în propria ţară. Politicienii avizi de putere şi corupţi, cei în aşteptarea puterii şi flămânzi, rubedeniile şi prietenii lor nu vor asta. Vor o justiţie a lor, aservită politic şi care să răspundă doar ordinelor. Minciunile ordinare, dezinformarea şi lăturile aruncate în capul magistraţilor oneşti sunt singurele lor arme împotriva justiţiei normale. Pentru ei şi pentru magistraţii pe care îi protejează, inspecţia judiciară şi secţia de investigare a magistraţilor sunt cele mai mari rele care pot exista în justiţie pentru că sunt singurele instituţii care pot opri reinstaurarea republicii pseudo procurorilor, domnia autosuficienţei, a lipsei de profesionalism, a lipsei de responsabilitate. Iar un ministru integru ţi profesionist echivalează cu un dezastru. Vestea proastă e că Dana Gîrbovan nu e singură”, mai spune magistratul timişean.

Reacţia Adrianei Stăncescu vine după ce Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie” i-au solicitat preşedintelui României să respecte independenţa justiţiei, precum şi separaţia puterilor în stat, şi să nu dea curs propunerii Guvernului României de a numi un judecător în funcţia de ministru al justiţiei, după ce Dana Gîrbovan a fost propunerea PSD pentru MJ.

„Referitor la posibilitatea numirii judecătorilor în funcţia de ministru al justiţiei sau în alte funcţii de demnitate publică numite, Comisia de la Veneţia s-a pronunţat constant în sensul că <judecătorii nu pot fi membri ai partidelor politice şi nu pot participa la activităţi politice>. <În plus, judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziţie în care independenţa sau imparţialitatea lor ar putea fi pusă la îndoială. Acest lucru justifică normele naţionale privind incompatibilitatea funcţiei judiciare cu alte funcţii şi este, de asemenea, un motiv pentru care multe state restrâng activităţile politice ale judecătorilor>. De asemenea, Comisia de la Veneţia a arătat că <(…) judecătorul ar trebui să demisioneze înainte de a concura pentru o funcţie politică, deoarece, dacă un judecător va fi candidat şi nu va fi ales, acesta va fi, totuşi, identificat cu o anumită tendinţă politică, în detrimentul independenţei>”, spun reprezentanţii celor două asociaţii.

Totodată, aceştia afirmă că inclusiv Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr.45/2018, a reţinut că „atât timp cât persoana deţine calitatea de judecător sau procuror, poate exercita numai activităţile specifice acestor funcţii. Numirea sau detaşarea acestora în funcţii de demnitate publică, indiferent de denumirea pe care acestea o poartă, nu poate fi acceptată prin prisma exigenţelor Constituţiei, întrucât se produce, în mod inevitabil, o modificare a felului muncii pe care aceştia o prestează, care, în realitate, justifică drepturile şi obligaţiile aferente statutului lor.

Potrivit judecătorilor, Curtea Constituţională a României a constatat că „funcţia de ministru al justiţiei este incompatibilă cu aceea de judecător/procuror, neputându-se cumula aceste două calităţi nici potrivit Constituţiei şi nici Legii nr. 303/2004”.

În opinia reprezentanţilor celor două asociaţii de magistraţi, „se conturează indicii că, prin acceptarea publică a acestei candidaturi, judecătorul în funcţie încalcă acelaşi dispoziţii constituţionale (inclusiv decizia indicată a CCR), punându-se în discuţie independenţa justiţiei în ansamblu, precum şi separaţia puterilor în stat, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională a României, constituind abateri disciplinare” şi cer ca preşedintele Klaus Iohannis să respingă această propunere.

Citește și: