no author
Departamentul Politic
1381 vizualizări 27 nov 2018

Curtea Constituţională a României a amânat pe 11 decembrie pronunţarea cu privire la conflictul Parlament-Ministerul Public pe protocoale.

 

Iordache: Situaţia foarte gravă, precum în comunism

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a afirmat în fa'a judecătorilor CCR că situaţia de după 2009 e la fe de gravă precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigaţii penale.

"Sunteţi astăzi chemaţi să daţi o decizie care să condamne legăturile secrete dintre Servicii şi instituţii care au chemat să perpetueze abuzurile din România. Vă solicit să admiteţi acest conflict de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul, ÎCCJ precum şi alte instanţe care trebuie să înfăptuiască justiţia prin lege. Ministerul Public şi-a încălcat propriile principii, uzurpând competenţele Parlamentului, a investit SRI cu competenţe de cercetare penală, conferind prin acte secrete competenţe pe care Parlamentul nu le-a prevăzut sau interzis. Ministerul Public, prin acţiunea sa, a adus atingere şi atributului constituţional al ICCJ şi a celorlalte instanţe, asa cum e definit în articolele 124 şi 126 din Constituţie. Prin protocoalele secrete cu SRI, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a interferat în activitatea de judecată într-un mod în care judecătorii nu aveau cum să îl cunoască, atâta timp cât aceste protocoale erau secrete, aceştia judecând în fapt fără să cunoască temeiul protocoalelor secrete care cuprind proceduri în afara legii şi proceduri împotriva legii", a declarat Iordache.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a minţit când a pretins că protocoalele sunt doar metodologii de lucru.

"Situaţia de după 2009 e mult mai gravă, ca şi cea din perioada comunistă pentru că, la fel ca în perioada comunistă, organele securiste puteau să facă investigare penală. Lazăr a afirmat că aceste protocoale sunt nişte metodoligii de lucru şi nu au caracter de lege. Această afirmaţie e complet cinică şi falsă. Atât protocolul din 2009 şi cât şi cel din 2016 merg mult dincolo de competenţele legii. Aceste norme au avut efecte concrete, materializându-se prin probe necunoscute instanţelor. Adică mult peste ceea ce legea permitea. Modalitatea de punere în practică a mandatelor de supraveghere era împotriva legii. Competenţa SRI de a face acte premergătoare a depăşit limitele fixate de legiutor. Practic, prin această prevedere din protocol, s-a revenit la forma articolului 224 din Codul de procedură penală comunist", a completat Iordache.

El a susţinut că ofiţerii SRI acţionau ca veritabile organe de cercetare secrete, iar prin încheierea acestor protocoale, a fost ştirbit atributul suveran al instanţelor de a se pronunţa asupra litigiilor.

"Ministerul Public a împiedicat instanţele de a-şi îndeplini atributul judecării cauzelor. CCR a insistat asupra faptul că exigenţele de îndeplinire a justiţiei sunt îndeplinite doar atunci când un judecător are posibilitatea reală de a înfăptui actul de justiţie. Au lăsat probe la libera apreciere, pe care le considerau nerelevante, probe care nu au mai putut constitui obiectul judecării. În consecinţă, din cele expuse rezultă indubitabil că Ministerul Public a încălcat ordinea de drept, principiul separaţiilor puterii în stat. Solicităm aşadar restabilirea supremaţiei Constituţiei, iar cetăţenii lezaţi din 2009 până în prezent să îşi poată obţine recunoaşterea drepturilor încălcate şi remedia vătămarea de produse prin respectarea drepturilor garantate prin Constituţie", a conchis deputatul PSD.

Iuliana Nedelcu (Ministerul Public): Asimilarea cu justiţia stalinistă mi se pare surprinzătoare

Reprezentantul Minsiterului Public la CCR, Iuliana Nedelcu s-a declarat surprinsă de comparaţia cu Justiţia stalinistă făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.

"Conduita generatoare a presupusului conflict imputată Ministerului Public constă încheierea în 2009 şi 2016 a acestor protocoale de colaborare clasificată. Partea care a sesizat conflictul, susţine că, prin aceste protocoale, s-ar fi conferit SRI calitatea de organ de cercetare penală, căpătând în acest mod caracter de act de legiferare. Protocoalele s-au repercutat asupra Justiţiei care s-ar fi făcut nu pe baza legii, ci a protocoalelor. Este susţinut că Ministerul Public a încălcat principiul separaţiilor puterilor în stat, articolul 131 din Legea fundamentală. Potrivit autorului sesizării, se susţine că Ministerul Public a generat atât un conflict negativ de competenţă, cât şi unul pozitiv. Credem că e important de menţionat decizia 140/2018 în care se arată că nu poate fi un conflict negativ de competenţă, cât şi pozitiv. Jurisprudenţă în care s-a arătat că nerespectarea unor obligaţii de sorginte legală nu naşte automat un conflict. Considerăm că din perspectiva acelor elemente care generează conflictul negativ, nu ne aflăm în faţa unei încălcări de competenţă constituţională", a susţinut, în faţa judecătorilor CCR, reprezentantul Ministerului Public, Iuliana Nedelcu, şefa Secţiei Judiciare din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Unul dintre ele a fost susţinut azi în faţa domniilor voastre de autorul sesizării şi e vorba de asimilarea cu Justiţia stalinistă. Argumentul sau susţinerea mi se pare cel puţin surprinzătoare, în condiţiile în care o putere a statului afirmă că are o componentă totalitară în funcţionarea statului. Cred că e o simplă procedură retorică de emoţie, prin care se speculează o memorie colectivă, un factor istoric, o memorie colectivă de 50 de ani care s-a caracterizat prin abuzuri ale statului împotriva propriilor cetăţeni. Argumentul de emoţie mizează pe factorul uman al auditoriului", a completat Iuliana Nedelcu.

"Nivelul de secretizare a fost stabilit de SRI, Ministerul Public a respectat nivelul de secretizare. Accesul la informaţii clasificate nu se justifică prin simplu rang, funcţie sau deţinerea unei autorizări de securitate. Prin urmare, protocoalele au fost comunicate Parchetelor cu care au lucrat. Mai este de observat faptul că, în momentul încheierii protocoalelor, nu exista o obligaţie expresă care să interzică clasificarea. Aceasta a apărut în 2018. Din punct de vedere a unei actuale temeinicii a clasificării credem că aceasta nu face obiectul sesizării de faţă", a afirmat Iuliana Nedelcu.

"Protocolul este un acord tehnic prin care s-au stabilit modalităţi practice ale colaborării între Servicii şi organele de anchetă penală, precum şi informaţii care cuprind indicii pentru procurori pentru o infracţiune ce trebuie urmărită. Aşadar, protocoalele au fost stabilite pentru a standardiza proceduri de lucru riguroase. (...) Dacă există nerespectare a atribuţiilor legale, va avea loc această verificare. Protocoalele sunt acte de natură civilă bilaterale, un acord între autorităţi, un act intern, acesta e motivul pentru care nu se publică în Monitorul Oficial. Părţile se află pe poziţii de egalitate, niciuna nu are o putere de decizie superioară, de aceea considerăm că nu se poate vorbi despre o vătămare. Nu au fost stabilite norme juridice de conduită. Adică nu s-a legiferat şi nici nu s-a împiedicat legiferarea", a mai afirmat reprezentantul Ministerului Public.

Urmăriţi mai jos înregistrarea pledoariilor celor două părţi în faţa magistraţilor CCR:


CCR dezbate miercuri pe sesizarea Camerei Deputaţilor cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public, care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.

Sesizarea Camerei Deputaţilor trebuia să fie dezbătută în urmă cu două săptămâni, însă a fost amânată deoarece Florin Iordache, cel care a semnat sesizarea, nu putea participa la şedinţă pentru a susţine punctul de vedere al Parlamentului. Sesizarea a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor deoarece în ziua respectivă preşedintele forului inferior al Legislativului, Liviu Dragnea, îi delegase acestuia atribuţiile funcţiei.

"Având în vedere că Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informaţii, şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informaţii cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI", se arată în textul sesizării Camerei Deputaţilor, obţinut de Mediafax, în care se menţionează că aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public şi SRI nici nu au fost comunicate instanţelor şi nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult, nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Aceasta situaţie a dus la:

"a) Desfăşurarea urmăririi penale şi restrângerea de probe de către lucrătorii SRI şi parchete pe baza unor norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente, atâta timp cât Constituţia reglementează strict şi expres modul de adoptare şi intrare în vigoare a legilor şi condiţionează existenţa acestora de publicare în Monitorul Oficial.

b) Imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecăţii, excepţiile nulităţii prevăzute de Codul de Procedură privind modul nelegal de administrare a probelor, nulităţi pe care legiuitorul le-a prevăzut în lege în vederea protejării dreptului constituţional al persoanei la apărare, la un proces echitabil

c) Imposibilitatea instanţelor de a se pronunţa efectiv pe legalitatea acestor probe de a le cenzura, din moment ce, în afara Ministerului Public şi a SRI, conţinutul protocoalelor era necunoscut, nu doar celorlalte părţi din proces, ci şi judecătorilor", se arată în sesizare.

Procurorii generali, de la data semnării protocoalelor din 2009 şi 2016, adică Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr, ar fi uzurpat competenţa Parlamentului prin semnarea protocoalelor, se mai arată în sesizare, care face referire la toate prevederile legale post-decembriste ce au scos serviciul secret din zona juridică.

"Abia în 2016, prin Ordonanţa 6/2016 despre care s-a discutat în spaţiul public, SRI a primit competenţe de organ de cercetare penală specială, cum era în perioada comunistă însă şi acestea în limitele pe care le vom expune, limite depăşite de protocolul din 2016".

Sesizarea conţine istoricul celor două protocoale încheiate între Parchetul General şi SRI (2009 şi 2012). Legat de cel din 2009, se arată că: "legea nu defineşte categoria “infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa siguranţei naţionale, distinct de <<infracţiuni împotriva siguranţei naţionale>>, iar definiţia dată noţiunii de siguranţă naţională a fost la rândul său extinsă prin decizii secrete ale CSAT. (...) Cu alte cuvinte, PÎCCJ a reinviat o normă comunistă abrogata, repunând SRI în competenţele vechii Securităţi comuniste, contrar voinţei Parlamentului, care a legiferat în sensul repunerii justiţiei de vechile practici staliniste".

Legat de protocolul Ministerul Public-SRI, din anul 2012, în documentul menţionat se arată că: "extinde cooperarea SRI - Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG6/2016".

"Protocolul din 2016 reia practica vechiului protocol din 2009, prin care procurorii raportau SRI modul de valorificare a informaţiilor primare. Prin această prevedere, procurorii devin subordonaţii ofiţerilor de informaţii".

Alte prevederi din sesizarea Camerei Deputaţilor:

- Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor există şi funcţionează în afara legii, aşa cum este definită în Constituţie şi jurisprudenţa CCR să fie emisă/ adoptat de organul legiuitor, să fie făcută publică, accesibil, prebizibilă şi clară.

- Încălcând într-un mod brutal, subversiv şi ascuns competenţele Parlamentului, cu consecinţe directe inclusiv în planul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

- Acţionând în ”cooperare” secretă cu SRI în cadrul proceselor penale, în baza acestor protocoale, Ministerul Public a încălcat separaţia puterilor şi voinţa legiuitorului, acesta nemaisupunându-se Constituţiei şi legii, ci unor protocoale secrete ce adaugă la lege.

- Chiar dacă protocoalele au fost denunţate, aşa cum susţine actuala conducere a Ministerului Public şi SRI, efectele lor continuă să se producă, atât în proceduri judiciare în curs de desfăşurare, cât şi în cele finalizate.

- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încălcat brutal principiul colaborării loiale dintre puterile statului.

- Prin ascunderea existenţei protocoalelor cu SRI faţă de instanţele de judecată, PÎCCJ a împiedicat în mod indubitabil judecătorii să facă un control complet cu privire la legalitatea şi temeinicia TUTUROR probelor obţinute, viciind în acest mod actul de judecată şi împiedicând instanţele să judece în mod independent şi imparţial".

 

Citește și: