no author
Mihaela Gidei
227 vizualizări 11 iul 2019

Judecătorul Horaţius Dumbravă subliniază că dialogul între actualii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii este imperativ pentru a putea ieşi din blocajul creat, arată Monitorul Justiţiei.

„Sistemul judiciar a trecut aceşti ani şi trece, în momentul de faţă, prin framântări vizibile. Parcă niciodată nu au fost atâtea tensiuni în interiorul sistemului judiciar, aşa cum putem consemna de la, aproximativ, jumătatea anului 2017 pană acum: tensiuni între generaţii, între grade diferite de instanţe sau/si parchete, între judecători (unii) şi procurori. Cel care trebuie să gestioneze astfel de momente dificile, cu implicaţii ce pot avea consecinţe grave negative pe termen mediu şi lung cu privire la intreg sistemul judiciar este, evident, Consiliul Superior al Magistraturii. (...) În momentul în care disensiunile apar între membrii CSM, între cele două secţii sau între o minoritate şi o majoritate a unei secţii, este dificil pentru însuşi CSM să poată gestiona frământările de care pomeneam anterior”, a spus Horaţius Dumbravă, fost preşedinte CSM.

Magistratul a atras atenţia că, dacă membrii din Consiliu nu optează pentru dialog ca fiind unica soluţie de rezolvare a disensiunilor, acestea se pot acutiza.

„Nu, nu e o soluţie de a deschide dosare disciplinare sau penale unor membri CSM. Asta e opinia mea personală, bazată însă pe ceva experienţă în acest sistem, inclusiv ca membru CSM. Nu dosarele disciplinare sau penale rezolvă disensiunile din interiorul unei instituţii. Ce s-ar întâmpla dacă majoritatea membrilor CSM ar avea astfel de dosare disciplinare sau penale pentru simplul motiv că nu au reuşit să dialogheze, să găsească căi de a rezolva disensiunile dintre ei?”, a mai punctat judecătorul.

Horaţius Dumbravă consideră că are încredere în capacitatea actualului CSM de a trece peste aceste momente: „Sunt cel puţin două raţiuni ce mă fac să cred că aceste disensiuni pot fi rezolvate. Prima ar fi legată de existenţa a însuşi obiectului disensiunii: existenţa si functionarea acestei Secţii Speciale. Am spus încă de la momentul în care s-a propus de o asociaţie profesională în spaţiul public crearea acestei Secţii, că este o imensă greşeală crearea ei. (...) Pe de altă parte, trebuie spus că această Secţie există prin voinţa legiuitorului. Atât cât va mai exista. Pentru că nu ştiu cât va mai rezista o astfel de structură artificiala în sistemul şi dinamica Ministerului Public, dat fiind faptul că marea majoritate a magistraţilor nu a fost de acord cu crearea ei, iar organizaţiile europene relevante, GRECO, Comisia de la Veneţia şi Comisia Europeană, critică existenţa ei”.

„Înţeleg, însă, din luările de poziţie publică a unor membri CSM, că nu neapărat existenţa acestei Secţii Speciale privind infracţiunile comise de magistraţi ar fi problema, ci modul în care sunt convocate şedinţele de plen, în funcţie de anumite majorităţi. Repet, dacă doar asta ar fi problema, imposibil ca judecatori şi procurori în funcţie să nu găsească soluţii pentru a nu mai fi astfel de situaţii”, menţionează sursa citată.

A doua raţiune care stă la baza rezolvării disensiunilor este paleta de probleme din sistemul judiciar care au nevoie de rezolvare, mai consideră Dumbravă.

La rândul său, judecătorul Alexandru Şerban, tot fost membru CSM, a punctat că având în vedere un alt boicot de acum câţiva ani când membrii nu au fost traşi la răspundere, în situaţia din 2019 ar fi „ipocrit” să se procedeze altfel.

„Dacă în 2017 când altă tabăra a procedat exact la fel pentru, mă rog nişte motive invocate - nu le comentez - şi nu s-a întâmplat absolut nimic, atunci nici acum nu ar trebui să se întâmple nimic. Ar fi de-a dreptul ipocrit să se procedeze altfel. Dacă nici în 2017, când câteva colege au absentat de la lucrări şi nu s-a întâmplat nimic, dar nimic, iar acum, pentru alţii să se peocedeze altfel, din punctul meu de vedere ar fi ipocrizie maximă”, a punctat magistratul.

Pe de altă parte, Adrian Toni Neacşu, în prezent avocat, subliniază că blocajul creat în CSM este „de o gravitate care puţini şi-o pot imagina”, iar răspunderea penală sau disciplinară a membrilor care au boicotat plenul ar fi singurele rezolvări.

„Refuzul explicit al unor membri CSM de a participa la şedinţele de Plen şi a asigura astfel cvorumul echivalează cu blocarea activităţii acestei instituţii. CSM funcţionează exclusiv prin şedinţele de Plen şi Secţii, în afara acestora, CSM nu poate lua nici o hotărâre, este ca şi cum nu ar exista. Blocajul funcţionarii unei autorităţi constituţionale este de o gravitate pe care puţină lume şi-o poate imagina. Este ca şi cum o parte din Constituţie ar fi suspendată prin voinţa câtorva judecători şi procurori pe care întâmplarea îi face să deţină demnitatea publică de membri CSM. Singurele remedii pe care le văd sunt chiar cele prevăzute de lege şi anume răspunderea penală pentru un abuz în serviciu cu consecinţe grave pentru funcţionarea statului de drept în România, respectiv răspunderea disciplinară pentru neexercitarea obligaţiilor de serviciu aferente funcţiei de demnitate publică deţinută”, explică fostum membri CSM Toni Neacşu.

Acesta a vorbit şi despre şantajul din CSM: „Calitatea de membru CSM nu poate fi exercitată prin şantaj, ultimatumuri nelegale şi dispreţ faţă de Constituţie şi obligaţiile legale”.

De asemenea, alt fost membru, care a preferat să-şi păstreze anonimatul, a precizat că mandatul magistraţilor din Consiliu este unul reprezentativ şi nu imperativ.

Neavând mandat reprezentativ şi nici fişă a postului, membrii CSM au obligaţia de a-şi exercita mandatul cu bună credinţă, „nu de a face sau a nu face anumite lucruri punctuale. Similar, judecătorii CCR nu pot fi traşi la răspundere penală pentru votul pe care îl dau în exercitarea mandatului lor constituţional (Legea 47/1992). Ca atare, sub nicio formă nu poate fi angajată răspunderea penală sau disciplinară a membrilor CSM care, în mod motivat, au ales să nu participe la şedinţele de plen în discuţie”.

Fostul membru mai spune că obligaţia de a discuta şi de asigura întrunirea cvorumului era obligaţia preşedintelui CSM.

„În astfel de situaţii, nu se discută de pe poziţii de forţă”, mai punctează sursa citată. „În plus, motivul, de a discuta prealabil validării şefei Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie rapoartele GRECO şi al Comisiei de la Veneţia, era cât se poate de plauzibil şi de bun simţ”, a continuat magistratul.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a fost amânat de patru ori, din lipsă de cvorum.

Şapte judecători şi procurori au boicotat, iniţial, plenul şi nu s-au prezentat la şedinţă, însă au transmis, printr-un comunicat de presă, că vor să fie eliminate de pe ordinea de zi punctele care vizează Secţia de anchetare a magistraţilor până sunt publicate rapoartele GRECO şi al Comisiei de la Veneţia.

Pe ordinea de zi se afla validarea Adinei Florea ca şef al Secţiei de anchetare a magistraţilor. Ulterior, un fost deputat a depus o plângere pe numele celor şapte membri (la Secţia pentru anchetarea magistraţilor) pentru abuz în serviciu.

 

Citește și: