Papa Francisc și provocările din interiorul Bisericii Catolice: Șefii nu pot face mereu ceea ce vor

În 2016, papa Francisc a dorit să numească o femeie ca director adjunct al biroului de presă al Vaticanului, însă s-a lovit imediat de opoziție din partea membrilor din înalta ierarhie a Bisericii Catolice.

„A trebuit să lupt”, a declarat acesta într-un interviu acordat Reuters anul trecut.

Întrebat de ce liderul Bisericii Catolice – care numără aproximativ 1,3 miliarde de credincioși -, ce pe atunci se afla deja de trei ani în Sfântul Scaun, nu putea să numească o femeie într-un post din ierarhia de mijloc, papa a zâmbit și a răspuns: „Șefii nu pot face întotdeauna ceea ce doresc”.

Francisc a refuzat să spună cine s-a opus numirii Palomei Garcia Ovejero, o jurnalistă spaniolă în vârstă de 42 de ani, ca singura femeie cu o funcție executivă în biroul de presă al Vaticanului și una dintre puținele cu poziții cheie în toată instituția.

Episodul este însă un exemplu al luptelor duse de papa Francisc pentru schimbarea treptată a culturii Vaticanului și pentru transformarea Bisericii Catolice într-o instituție eficientă, iertătoare și care acceptă drepturile tuturor.

Aflat în al șaptelea an de mandat, papa Francisc se confruntă în continuare cu multe probleme pe care le-a moștenit de la predecesori, precum scandalurile sexuale, reformarea administrației centrale a Vaticanului, dar și criticile venite din partea conservatorilor.

Papa Francisc a impus reforme majore, recunoscute chiar și de unii dintre criticii săi, de exemplu, în ceea ce privește finanțele Vaticanului, sistemul devenind mai transparent. Dar mai sunt încă multe de făcut. La venirea sa, congregații și dioceze erau afectate de corupție, în special în Africa. În plus, Vaticanul se afla într-o situație financiară delicată, din cauza crizei economice.

Însă chiar și cei care îl sprijină consideră că papa este impulsiv uneori și ar trebui să se consulte mai mult cu cei din domeniu.

Francisc a promovat compasiunea, nu excluderea, iertarea, nu pedeapsa, și o mai mare deschidere a bisericii, aceasta fiind strategia sa de a încetini scăderea numărului de credincioși din Vest și de a repoziționa instituția pe care o conduce spre un viitor în care majoritatea membrilor săi vor trăi în regiuni mai sărace ale emisfere sudice.

În acțiuni simbolice, a vizitat deținuți, cărora le-a spălat picioarele, inclusiv ale unor femei și musulmani, ca parte a unor ritualuri din Săptămâna Mare care datează de secole și care implicau până atunci doar preoți și aveau loc doar în bisericile din Roma.

Deși nu s-a exprimat în favoarea avortului, papa Francisc spune că acest subiect a devenit o obsesie parte din așa numita „cultură a războiului” din Biserica Catolică, în special în SUA, care îndepărtează instituția de la probleme sociale grave, precum sărăcia, nedreptatea, conflictele armate, migrația și problemele climatice.

Reformarea Curiei

Curia (administrația Vaticanului) este un organism centralizat și secret și care se modernizează extrem de lent. Comunicarea sa este în continuare opacă, mentalitatea este precum a unei fortărețe asediate, iar rivalitățile interne persistă. O nouă constituție a Curiei este într-o etapă finală, după șase ani de consultări.

Înainte de alegerea sa ca papă, unii oficiali ai Curiei au fost implicați în scandaluri diverse, printre care și scurgeri de informații.

În scrisoarea de Crăciun adresată Curiei în 2014, Francisc a declarat că lăcomia, comploturile și arivismul i-au infectat pe unii membri ai Curiei cu „Alzheimer spiritual”.

De asemenea, le-a spus preoților și călugărițelor să nu cedeze ispitelor, de exemplu, să folosească mașini simple, nu ultimele modele.

Problemele în funcționarea Curiei au jucat un rol în încheierea mandatului suveranului pontif precedent, Benedict al XVI-lea, care a demisionat în 2013, pe fondul apariției în public a unor documente secrete.

Francisc a decis de la începuturi că nu se va supune Curiei și a numit un diplomat cu experiență, cardinalul Pietro Parolin, în funcția de secretar de stat.

De asemenea, a reanalizat problema scandalului în care fusese implicată banca Vaticanului, pe care la un moment dat s-a gândit să o închidă.

Departe de ochii credincioșilor care îl admiră, Francisc este o persoană abilă, își organizează singur agenda, își cară singur geanta, spun surse apropiate, care adaugă faptul că suveranul pontif obișnuiește să evite să îi informeze chiar și pe oficialii de la cel mai înalt nivel privind anumite decizii, pentru a evita scurgerile de informații.

Papa a fost lăudat de unii catolici pentru perspectiva sa proaspătă, în raport cu conservatorismul predecesorilor, dar a fost și văzut de mulți ca o amenințare în ceea ce privește continuitatea tradiției catolice, în timp ce unii progresiști l-au criticat pentru faptul că doar a cosmetizat imaginea instituției pe care o conduce, în subiecte precum divorțul, drepturile comunității LGBTQ, precum și abuzurile sexuale, potrivit vox.com.

Papa Francisc va face o vizită istorică în România între 31 mai și 2 iunie. Călătoria apostolică a papei Francisc în România are loc la 20 de ani după cea efectuată de Sfântul Ioan Paul al II-lea, în 1999, și se desfășoară sub genericul „Să mergem împreună!”.