no author
Ionel Vaduva
259 vizualizări 14 ian 2020

Potrivit The Telegraph, LettUs Grow, o companie dedicată dezvoltării de tehnologii utilizate în aeroponie (tehnică agricolă fără sol), deţine în Bristol o mică fermă la interior unde se practică un fel de agricultură industrial-urbană. Acolo se cultivă legume fără a fi nevoie de sol fertil, ci doar prin direcţionarea nutrienţilor direct către rădăcinile plantelor.

Reprezentanţii companiei îşi doresc acum să distribuie tehnologia în cât mai multe ferme din ţară, după ce au reuşit să obţină un grant de peste două milioane de lire sterline.

Fermele în cauză dispun de sisteme de reglare automată a temperaturii, controlul luminii şi livrarea de nutrienţi.

De asemenea, sistemul colectează date cu privire la culturile înfiinţate de la stadiul de sămânţă-răsad, la cel de recoltare, informaţii pe care legumicultorii le pot analiza şi utiliza în vederea îmbunătăţirii operaţiunilor din fermă.

Vocile autorizate ale companiei susţin că aceste ferme închise nu au nevoie de teren fertil pentru a funcţiona, nu folosesc pesticide şi furnizează hrană consistentă şi producţii predictibile de-a lungul întregului an.

„Această finanţare pe care am securizat-o va genera o platformă pe baza căreia să ne dezvoltăm rapid în 2020, astfel încât să accelerăm furnizarea de tehnologii inovatoare fermierilor de pe întreg cuprinsul ţării. Observăm o cerere în creştere de tehnologii noi, inclusiv la nivel global, menite să-i ajute pe fermieri să înfiinţeze culturi neafectate de schimbările climatice”, a declarat Charlie Guy, co-fondatorul şi directorul general al LettUs Grow.

Cu toate acestea, fermierii şi grupurile de mediu susţin că aceste sisteme pot suplimenta agricultura convenţională, însă n-o pot înlocui.

„Fermierii britanici sunt unii dintre cei mai mari dezvoltatori şi utilizatori de agricultură inovativă la nivel mondial. Ei investesc în mod constant în cele mai noi tehnologii, astfel încât să se asigure că vor livra fructe şi legume la cele mai înalte standarde”, a declarat preşedintele departamentului horticultură al NFU, Ali Capper. „Legumicultorii sunt de acord cu finanţarea dezvoltării de soluţii high-tech destinate sectorului şi sunt deschişi la a implementa în fermă tehnologii menite să reducă consumul de inputuri şi de deşeuri generate. Este însă crucial ca aceste soluţii să fie practice şi accesibile pentru cultivatori. Foarte multe tehnologii care ar putea revoluţiona agricultura sunt însă la distanţe mari de a deveni accesibile la scară largă. De aceea, este crucial să fie dezvoltată o nouă politică internă care să să susţină dezvoltarea de noi tehnologii aplicabile rapid în sector”.

„Inovaţiile din sectorul agricol care îi susţin pe fermieri să diminueze necesarul de pesticide şi erbicide ar putea fi de mare ajutor în viitor. Însă, deocamdată, solul este şi va rămâne fundaţia existenţei sectorului agroalimentar. Prioritatea pentru guvernanţii britanici ar trebui să fie investiţiile în inovaţiile dezvoltate direct în ferme şi tranziţia către agricultura ecologică”, a adăugat la rândul său Rob Percival, şef al departamentului de Politici de Sănătate şi Alimentaţie din cadul Soil Association.

Aeroponia, „cea mai eficientă tehnologie”

În articolul său „Agricultura industrial-urbană – primul pas. Pas alergător”, Varujan Pambuccian precizează că există în prezent trei tehnologii majore utilizate în agricultura verticală, şi anume acvaponia (creşterea plantelor cu rădăcinile în apa în care sunt crescuţi peşti), hidroponia (creşterea plantelor cu rădăcinile în apă) şi aeroponia (creşterea plantelor cu rădăcinile în aer, peste acestea fiind pulverizată periodic o soluţie cu nutrienţi).

În viziunea sa, dintre cele trei tehnologii, cea mai ineficientă s-a dovedit a fi acvaponia şi cea mai eficientă aeroponia.

„Aceasta din urmă are, la rândul ei, două tehnologii importante: aeroponia şi aeroponia de mare presiune, tehnologii care diferă prin modul în care este pulverizată soluţia de nutrienţi. În aeroponia de mare presiune, particulele de soluţie hrănitoare sunt extrem de fine, ceea ce permite o mai bună absorbţie din partea rădăcinilor plantei”, se precizează în documentar.

În cazul aeroponiei, plantele cresc într-un suport cu rădăcinile în aer şi cu un sistem de tuburi, duze şi pompe care permit pulverizarea soluţiei cu nutrienţi. O asemenea celulă (de obicei 12-18 plante pe metru pătrat) este iluminată cu ajutorul unui panou de LED-uri. Iluminarea şi hrănirea pot fi controlate de un calculator utilizând tipare de creştere care pot diferi de la o celulă la alta. Costul sistemelor de aeroponie a scăzut în mod constant, odată cu intrarea pe piaţă a producătorilor chinezi, azi plasându-se între 200 şi 450 de euro pentru un metru pătrat de cultură.

Celulele se asamblează pe orizontală şi pot fi aşezate în straturi verticale.

Avantajele acestui fel de a face agricultura vin din realizarea unui climat septic şi de creştere optimă a plantelor. Vorbim despre plante crescute în regim bio, creşterea lor utilizând 5% din apa necesară în agricultura convenţională şi având o amprentă de carbon neglijabilă.

Sursă foto: Shutterstock

 

Citește și: