1735 vizualizări 15 ian 2020

Sunt oficial 8000 de conaţionali care locuiesc fie în Bratislava, fie în celelalte oraşe ale Slovaciei, dar numărul lor este într-o continuă creştere, de la an la an. Românii lucrează în aproape toate domeniile, îi întâlneşti şi în construcţii, şi în IT.

Mulţi dintre ei sunt şi patroni, respectabili oameni de afaceri care s-au integrat perfect în comunitatea slovacă. Unii şi-au deschis restaurante şi baruri, alţii au firme de transport sau realizează profit din afaceri imobiliare.

Spre deosebire de fostele state comuniste, Slovacia a înţeles că poziţionarea geografică îi conferă un avantaj, iar costul forţei de muncă trebuie scos în evidenţă pe piaţa comunitară. Ceea ce autorităţile au şi făcut, de aici şi invazia companiilor străine. În prezent, sunt sute de firme din Vest care şi-au deschis reprezentanţe în Bratislava, mai cu seamă în domeniul auto. De altfel, 40% din industria ţării se învârte în jurul pieţei auto, care asigură locuri de muncă pentru 250.000 de oameni. Ca să vă faceţi o idee: Volkswagen, Peugeot-Citroen, Kia Motos şi Jaguar-Land Rover au fabrici în Slovacia!

Dintre românii care locuiesc în capitala Slovaciei, Rudolf Haiduc este poate cel mai vechi. S-a mutat acolo în 1992 şi de peste 10 ani construieşte case pentru slovaci. Cumpără teren şi vinde locuinţe. „Aici, când ţine de acte şi de colaborare, noi putem să comunicăm online. Este şi mai ieftin şi mai repede cu instituţiile statului. Cei de la autorităţi nu au voie să ceară fel de fel de acte, dacă le găsesc pe internet sau dacă sunt emise de ei, nu are voie să te bâzâie cu adu-mi ăla, adu-mi ăla”.

Pe la firma de constructii a românului Rudolf Haiduc au trecut până acum 150 de conaţionali, iar unul dintre ei, Ştefan Muha, a devenit mâna sa dreaptă, arată Ştirile Pro Tv.

„Aici se bazează pe un anumit sistem, ca toate să meargă ok. Este o siguranţă mai mare, stabilitate. Şi dacă mergi undeva unde nu ţi-e ok cu actele, ştie să îţi zică frumos oricine că asta nu e bine, asta faci aşa şi când ai control, nu este intenţia «acum fac control să îţi dau amendă», spune Ştefan Muha.

Un caz fericit este şi cel al lui Florin Toma, care după ce a tras ani la rând pe vase de croazieră s-a stabilit împreună cu familia la Bratislava şi şi-a deschis o cafenea.

Totul a început ca un vis. Mergeam cu fi-miu pe aici, prin zonă, iar ei au foarte multe cârciumi. Cârciumi de genul, unde se serveşte bere, se uită la hochei şi nu îmi plăcea genul ăsta că era foarte zgomotos. «Bă, vreu şi eu ceva mai altfel» şi aşa mi-a venit ideea”, povesteşte Florin.

Regulile sunt stricte. Întâi de toate, înainte să începi afacerea, trebuie să descrii în detaliu ce vrei să faci şi abia după aceea primeşti toate avizele. Florin Toma: „Barul respectiv a trebuit să ţi-l desenezi şi există riscul ca în momentul în care te apuci să îl faci, îl termini şi te duci cu el la departamentul de igienă să îţi zică «Stai un pic, că nu ai pus chiuveta cum trebuie, frigiderul ar trebui să fie în altă parte». Aşa că efectiv ne-am dus înainte cu planul, le-am arătat totul unde este şi au spus «Ok, e bine aşa cum este». Mi se pare că a mai trebuit să adaug eu o chiuvetă sau ceva de genul, îţi oferă deschidere”.

Sunt avantaje peste avantaje, dar şi costuri, după cum arată Duşan Roskos, un proprietar de restaurant: „Dările sunt mari, e un TVA de 20%. Ai dările de 19%, până în 21%. Plus casa de asigurări de sănătate. Din 100 de euro aici încasaţi, 56 mi-i ia statul slovac”.

Citește și: