115 vizualizări 14 ian 2020

Ţările nordice, cu salarii mari, inclusiv Danemarca şi Suedia, se opun ideii introducerii unui salariu minim la nivelul UE, măsura care va submina modelele lor de negociere colectivă.

Cu sprijinul sindicatelor, politicienii din ţările în care negocierile angajator-muncitor stabilesc ratele de salarizare vor contesta propunerea, motivând că măsura ar putea duce la scăderea salariilor.

Ministrul danez pentru ocuparea forţei de muncă Peter Hummelgaard a declarat pentru Guardian căsusţine ideea acordării unor salarii mai mari pentru cei mai prost plătiţi europeni, dar că „mijloacele pentru atingerea acestui obiectiv trebuie să respecte tradiţiile naţionale şi modelele care funcţionează bine”. „În Danemarca, salariile sunt negociate doar de sindicate şi de organizaţiile patronale - a fost aşa de mai bine de 100 de ani.”

Dintre cele 28 de state membre, numai Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia nu au un salariu minim legal.

Însă muncitorii din ţările nordice beneficiază de salarii medii relativ ridicate, angajatorii din Danemarca plătind 43,50 euro pe oră pe lucrător în 2018, cea mai mare sumă din UE.

Lucrătorii suedezi şi finlandezi sunt remuneraţi în mod similar.

Comisia va lansa consultarea săptămâna aceasta, dar guvernul danez solicită garanţii scrise că sistemul său de negocieri colective va fi scutit de orice nouă directivă. Oficiali din Finlanda şi Suedia au exprimat îngrijorări similare.

Comisia nu va determina nivelul salariului, dar doreşte să impună un acord asupra unui set de criterii care trebuie îndeplinite atunci când guvernele stabilesc salariile minime.

Salariul minim curent din Bulgaria, pentru un lucrător cu normă întreagă, este de 286 de euro pe lună, comparativ cu 2.071 euro pe lună în Luxemburg.

Scopul comisiei este de a stabili un salariu minim echivalent cu 60% din salariul mediu dintr-o ţară.

 

Citește și: