ARMAMENTUL Rusiei la Marea Neagră. România, ÎN RAZA sistemelor de rachete instalate de Kremlin

În paralel, Rusia a dezvoltat și o zonă anti-acces (A2/AD) în Marea Neagră care impune limite libertății de navigație pe acest segment maritim, se menționează în raportulAtlantic Council.

Zona A2/AD include o serie de componente balistice: sisteme de rachete Bal și Bastion – care pot atinge navele din strâmtorile Mării Negre, precum și ținte din porturile ucrainene, ale României, Bulgariei și Turciei.

În ceea ce privește apărarea aerienă a peninsulei, se evidențiază sistemele antiaeriene S-400 Triumf, care sunt protejate de antiaerienele Panțîr S1. Pe lângă acestea, se adaugă bombardierele Tu22M3, dotate cu rachete de croazieră, care pot acoperi, ca arie de acțiune, întreaga Europă de Vest, precum și 3 fregate și 6 submarine înarmate cu rachete de croazieră Kalibr, având capacitatea de a acoperi părți din Asia Centrală și Orientul Mijlociu.

O parte integrantă a Zonei A2/AD este și elementul de război electronic. În Sevastopol, Rusia are un regiment radar, un complex de coastă Murmansk-BN, poate monitoriza orice navă NATO din Marea Mediterană, subliniază autorii raportului.

O altă amenințare potențială este cea nucleară. Până acum, nu există dovezi concrete privind existența capacităților nucleare în Crimeea, dar Rusia lucrează la modernizarea unității Feodosia-13, care a adăpostit bombe nucleare până în 1994. De asemenea, bombardierele Tu22M3 sunt prevăzute cu sarcină nucleară.

În apropiere de Crimeea, Kremlinul stochează armament nuclear în depozitele din Novorossiysk, cel mai mare port al Rusiei de la Marea Neagră.

Ucraina a introdus, luni,legea marțială în 10 regiuni ale țării, de la granița cu Rusia și Belarus, și pe cordonul de coastă cuprins între Marea Azov și Marea Neagră.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a precizat că legea marțială va deveni activă doar în cazul unei „agresiuni a trupelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei”.

Decizia de a introduce legea marțială a fost luată la inițiativa președintelui Poroșenko, care a justificat-o printr-un risc crescut al unei ofensive terestre ruse.

Foto: Atlantic Council