Cristian Hostiuc
Cristian Hostiuc
6336 vizualizări 7 ian 2019

Statistic, anul 2018 a fost cel mai bun din istoria României, pe cifrele macro, scrie Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar. Dar primii nori au început să-şi facă apariţia la orizont: creşterea inflaţiei, creşterea dobânzilor, scăderea creşterii economice, noi taxe.

Ce va fi în 2019?

1. Economia şi businessul vor avea prima criză după şase ani de creştere continuă. Creşterea economică aproape că s-a înjumătăţit în 2018 faţă de previziuni; consumul, motorul de creştere, încetineşte, nu neapărat pentru că nu au fost creşteri de salarii, ci pentru că oamenilor nu le place ceea ce văd şi aud la televizor, aşa că au devenit mai precauţi.

2. Deteriorarea finanţelor publice: guvernul PSD/ALDE a promis majorări de salarii şi de pensii şi are nevoie de bani pentru a le plăti. În ciuda faptului că 2018 a fost, statistic, cel mai bun an din istoria României, cu un PIB de 200 de miliarde de euro şi cele mai mari încasări la ANAF, tot nu sunt bani suficienţi pentru a închide bugetul pe 2019. Din acest motiv, au apărut taxele pe lăcomia băncilor, pe companiile din energie, telecom şi pariuri şi ceaţa de la Pilonul II de pensii. Guvernul Dăncilă a venit cu aceste taxe pe ultimul metru, ceea ce a dat frisoane în toată economia, pentru că fiecare companie se gândeşte că se pot introduce şi alte taxe peste noapte, în acelaşi mod.

3. Cine va plăti, ROBOR-ul sau cursul leu-euro? Dacă în 2018, BNR a preferat să vadă cum cresc dobânzile la lei, s-ar putea ca în 2019 să apere nivelul actual al dobânzilor, ROBOR la trei luni de 3,02% şi să lase să crească mai mult cursul, mai ales că 70% din creditare este în lei şi numai 30% în valută. O creştere a cursului ar elibera o parte din presiunea asupra economiei, ar da mai mulţi bani exportatorilor şi ar mai readuce din competitivitate.

4. Atenţie la creditele furnizor! În criză şi în anii care au urmat, băncile au fost mult mai atente cu creditarea, iar în aceste condiţii, ca să vândă, companiile au devenit ele bănci, prin credite furnizor, respectiv prin marfa dată clienţilor care, la rândul lor, încearcă să o vândă mai departe. Creditele furnizor au luat locul creditelor bancare, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care creditarea bancară fie a scăzut, fie a crescut mai puţin decât creşterea economică. Când va veni criza, aceste credite furnizor vor sări primele în aer, ceea ce va afecta tot lanţul, ajungând inclusiv în sectorul bancar.

5. Companiile româneşti mijlocii şi mici vor fi primele afectate de scăderea economică, de creşterile mai mici ale companiilor mari, de derapajele finanţelor publice. Când economia încetineşte, scăderea este triplă la nivelul companiilor mici şi mijlocii. Dacă o multinaţională sau o companie mare taie un contract din zece, acest lucru poate să însemne prăbuşirea pentru o companie mică sau mijlocie.

6. Antreprenorii români care au branduri şi companii bune vor încerca să le vândă cât mai repede: În ultimul an, 20 de antreprenori români au spus adio afacerilor proprii, preferând să stea cu un miliard de euro în conturi. Cine nu a vândut în 2016, 2017 şi 2018, va încerca să vândă în 2019, cât mai poate. Nimeni nu vrea să mai aibă de-a face cu o nouă criză, mai ales că principala problemă este lipsa de oameni şi lipsa de manageri care să conducă businessul.

7. Ultimul an pentru creşteri salariale cu două cifre. Din 2012, încoace salariile mici s-au dublat, iar cele de nivel mediu au crescut cu 50%. Acest ritm va fi o amintire, chiar şi în condiţiile în care cererea de forţă de muncă se va menţine la acelaşi nivel ridicat, fără ca oferta să fie la fel de generoasă. Multe companii preferă să pună stop investiţiilor, decât să mai încerce să găsească oameni sau să crească salariile in corpore, având în vedere scăderea economică care se prefigurează pentru 2019.

8. Piaţa rezidenţială va încetini, piaţa de birouri îşi va consuma proiectele începute, iar piaţa de infrastructură a statului va rămâne îngheţată: toată lumea aşteaptă ca statul să dea drumul la investiţiile în infrastructură, ca să aibă de lucru, dar problema este că nu sunt bani şi că nu există suficientă forţă de muncă. Scutirile de taxe date de guvernul Dăncilă pentu cei care lucrează în construcţii nu vor impulsiona această piaţă, ci doar vor îmbunătăţi cashflow-ul companiilor.

9. Alegeri la BNR, mai rămâne Isărescu pentru un nou mandat? Pe 1 octombrie 2019, Banca Naţională ar trebui să aibă o nouă conducere, mandatul celor de până acum expirând. Întrebarea este dacă mai rămâne Isărescu guvernatorul BNR pentru încă un mandat?

10. Fără Pilonul II de pensii, Bursa de la Bucureşti este moartă. PSD vrea să ia banii din Pilonul IU de pensii, dar nu ştie cum să o facă cât mai legal şi fără pagube prea mari. Ar avea nevoie de aceşti bani pentru a acoperi gaura de la bugetul public de pensii şi astfel ar mai acoperi minusul de la bugetul de stat. Bursa de la Bucureşti are de toate, oferă cele mai bune randamente, 7-10% pe an, dar nu are lichiditate. Dacă moare lichiditatea adusă de Pilonul II, bursa va deveni un muzeu. Fără lichiditate, nu vor veni la bursă companii private, iar cele de stat, nici atât.

11. Banca Transilvania va deveni cea mai mare bancă din România, schimbând un clasament după 20 de ani. Această schimbare de locuri nu înseamnă în esenţă o schimbare a sistemului bancar, ci este o schimbare statistică, care arată ce s-a întâmplat de la criză încoace. Acum 10 ani nimeni nu credea într-o astfel de perspectivă, mai ales că Banca Transilvania intrase în criză într-o poziţie vulnerabilă.

12. Alegeri europarlamentale şi prezidenţiale. În mod normal, aceste alegeri nu ar trebui să aibă vreun efect în economie şi în business. Dar s-ar putea să aibă o influenţă mult mai mare decât ne aşteptăm. PSD va câştiga alegerile europarlamentare, dar întrebarea este cu ce procent? Dacă de la 45%, cât a luat la parlamentarele din 2016, va coborâ la 30% în europarlamentare, acest lucru va însemna un eşec care va fi greu de digerat de principalul partid din România. Şi nu în ultimul rând, trebuie să găsească un contracandidat pentru Iohannis.

Citeşte în Ziarul financiar o amplă analiză, pe fiecare domeniu important în parte, a prognozelor economice pentru 2019.

Citește și: