no author
Catalina Iordache
214 vizualizări 13 mar 2019

„Au fost alte elemente care au contribuit la influenţarea cursului de schimb. Alte elemente, aş spune temerile unor operatori, fie din domeniul bancar, fie din alte zone, legate de OUG 114. Am accelerat discuţiile, am avut întâlniri şi am încercat să preiau de la diferite sectore problemele pe care le au legate de OUG 114. Cred că săptămâna viitoare ne vom concentra pe zona energetică şi de telecomunicaţii, ca până la sfârşitul lunii să facem o ouă rundă de consultări cu operatorii din domeniu şi apoi urmează partea administrativă. Adică Guvernul va promova OUG. În cazul în care nu am termina, atunci s-ar putea să fie prorogat termenul de aplicare, dar cred că o să terminăm până la 31 martie”, a declarat peşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, miercuri, la Digi24.

Tăriceanu a mai spus că discută şi cu docial-democraţii şi a anunţat că vor mai fi întâlniri pe acest subiect zilele următoare.

„Nu e decuplat (PSD de la discuţii - n.r.). Chiar azi am vorbit cu colegii din PSD, o să avem zilele următoare întâlniri. O consultare a avut loc şi înainte de adoptarea OUG. Eu, şi fost prim-ministru, şi ca preşedintele unui partid liberal ma interesează sa discut aceste probleme. Nu exista niciun fel de intenţie de atitudine ostilă. Astăzi, vorbeam cu ministrul Finanţelor, domnul Teodorovici şi i-am propus ca în zilele următoare să facem o întâlnire au asociaţia oamenilor de afaceri, care a venit cu nişte propuneri extraordinar de bune. Cred ca este şi în interesul nostru. Guvernul urmăreşte sa-şi maximizeze veniturile, să elimine evaziunea fiscală”, a adăugat Tăriceanu.

Şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat sâmbătă că în a doua parte a lunii Guvernul ar putea adopta o Ordonanţă de Urgenţă care să completeze OUG 114/2018, după ce vor fi găsite soluţii acceptate de toate părţile din domeniile bancar, energie şi opratorii de telefonie mobilă.

Miercuri, la cursul valutar, media afişată de BNR a fost de 4.76 lei/euro.

Tăriceanu, despre Raiffeisen: E regretabil să plece din România. Băncile se duc după profit

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, miercuri, întrebat despre eventuala ieşire de pe piaţa românească a Raiffeisen Bank, că e regretabil să plece, însă băncile „nu sunt instituţii de binefacere, acestea se duc după profit”.

”Am mai auzit astfel de aprecieri, nu sunt indiferent la ele. Eu nu vreau nicio societate, nicio bancă să plece din România. S-ar putea să fie pieţe mai atractive. Întotdeauna sunt avantaje şi dezavantaje. Nu cred că piaţa din România e chiar atât de neatractivă. În orice caz băncile nu sunt instituţii de binefacere. Ele umblă după profit. Fac profit stau, dacă nu fac profit probabil că îşi caută alte orizonturi. Dar în România sunt foarte multe firme mari, serioase, solide care fac profituri excepţionale, au un comportament corect, îşi plătesc taxele, de exemplu OMV Petrom a făcut anul trecut un profit de 4,1 miliarde de lei”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Digi24.

Preşedintele Senatului a afirmat că e regretabil ca orice firmă, fie românească sau străină, să plece din ţară.

Tăriceanu, despre repatrierea aurului: Trebuie discutat cu BNR. S-ar putea să existe o justificare

Călin Popescu Tăriceanu a declarat că trebuie să existe o discuţie cu reprezentanţii BNR în privinţa repatrierii aurului, ca aceştia să dea explicaţii de ce o parte din rezerva de aur este ţinută în străinătate. Liderul ALDE a susţinut că poate există o justificare a acestei decizii a BNR.

„Trebuie făcută după părerea mea o discuţie cu Banca Naţională care poate să dea nişte explicaţii de ce se şine o parte din rezerva de aur în ţară, de ce o parte se ţine în străinătate, care este practica în alte ţări. Trebuie aceste lucruri să le discutăm să le înţelegem mai bine. La sfârşit putem să tragem concluzii. Vedem ce fac ţările mari din UE, ude îşi ţin rezervele? Şi le ţin în străinătate? S-ar putea ca ţinutul unei părţi din rezervă în străinătate să aibă o justificare, şi anume să reprezinte o garanţie că această rezervă există, cu toate că BNR este o instituţie independent, ea nu este sub controlul nimănui”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la Digi 24.

El a adăugat: „Nu trebuie să îi împuşcăm pe cei care vin cu o idee care poate este corectă. O discuţie cu experţi cred că ar lămuri acest subiect”.

Reacţia liderului ALDE vine ca reacţie a faptului că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi senatorul PSD Şerban Nicolae au depus, miercuri, 27 februarie, un proiect prin care Banca Naţională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv peste 56 de tone de aur, reiese din datele actuale. Mai exact, proiectul de lege depus miercuri vizează modificarea şi completarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaţionale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme şi 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaţionale ale ţării. Cantitatea de aur din rezervă nu s-a schimbat decât marginal din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este la Banca Angliei, în custodia BNR.

Faţă de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.

„Pentru domnul de la Raiffeisen, eu nu stau să discut cu dânsul. E regretabil ca o firmă indiferent că e românească sau străină să plece din România, dar sigur că ei îşi fac socotelile şi ştiu cel mai bine şi decizia le aparţine. Dacă celelalte bănci nu fac acest lucru, nu pleacă, atunci unul singur nu este relevant pentru a considera că este un semnal semnificativ pentru mediul bancar”, a adăugat Tăriceanu.

Raiffeisen Bank International a anunţat miercuri că este nevoită să îşi reevalueze operaţiunile din România, după taxa impusă de Guvern în decembrie, a declarat directorul general al instituţiei, Johann Strobl, citat de Reuters.

Raiffeisen deţine 6% din activele sale bancare în România, adică 8,97 de miliarde de euro.

„Va trebui să reevaluăm România”, a declarat Johann Strobl în raportul anual al băncii.

Banca nu a determinat impactul taxei asupra afacerilor sale.

În decembrie Guvernul a adoptat OUG 114, care impune o taxă asupra activelor bancare, în funcţie de evoluţia ROBOR.

Raiffeisen are în România peste 5.000 de angajaţi şi peste 2 milioane de clienţi. Prima reprezentanţă a băncii a fost deschisă la Bucureşti în 1994. În 2001 instituţia a preluat Banca Agricolă, iar în 2002 Raiffeisenbank (Romania) si Banca Agricola Raiffeisen au fuzionat, formând Grupul Raiffeisen.

Raiffeisen Bank România a raportat pentru anul 2018 cu un profit de 881 mil. lei (189 mil. euro), cu 79% mai mult decât în 2017, în condiţiile creşterii creditării cu 19%, până la 26,7 mld. lei, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

Citește și: