no author
Alina Botezatu
1093 vizualizări sâmbătă, 09:27

Pe lângă această sumă, proiecte în valoare de alţi 22 de milioane de euro erau deja depuse la CE, a subliniat Corina Creţu, vineri seara, în cadrul unei emisiuni la Digi 24. Mai exact, pe fondul social erau alocaţi deja aceşti bani, dar nu erau cereri de plată, care au fost depuse tot în ultimele două săptămâni ale anului trecut.

Comisarul european pe Politică Regională a mai spus că, la nivelul Digi Regio, începe evaluarea acestora şi speră ca răspunsurile să fie obţinute cât mai repede.

„Pe hârtie, România stă foarte bine, în sensul că a evitat dezangajarea automată. Dacă n-ai proiecte, pierzi bani. La Digi Regio, le vom lua la mână, la audit, la analizat şi vom şti, poate, în câteva luni, poate peste un an - doi. (Proiectele - n.red.) Au fost certificate de autorităţile naţionale în care noi, teoretic, avem încredere”, a explicat Creţu.

Tronsonul Gara de Nord-IKEA va fi aprobat de CE în ianuarie. Alte 7 proiecte în analiză

Comisia Europeană are în analiză extinderea liniei de metrou M6 Berceni-Pipera, de la Gara de Nord până la Ikea (staţia Tokyo), tronson care urmează să fie aprobat în curând, în ianuarie, a spus comisarul european pentru dezvoltare. De asemenea, Creţu a spus că acest proiect poate primi fondurile europene solicitate încă din această lună, pentru o bună parte din traseu.

„Avem opt proiecte noi în analiză. Ultimul a fost primit pe 29 decembrie, pentru că, potrivit regulamentelor, statele membre pot depune proiecte până în ultima zi, până pe 31 decembrie. Pe 29 decembrie, am primit partea a doua de metrou Berceni-Pipera. Mai avem în analiză linia de metrou Gara de Nord până la IKEA (n.red. - staţia Tokyo). Acest proiect va fi aprobat acum în ianuarie, cât mai curând. Din punctul nostru de vedere, nu se justifică propunerea Guvernului privind realizarea unui metrou subteran. Am propus suprateran, pentru că este vorba de peste 200 de milioane de euro, pe care i-am putea economisi. De la Băneasa la Otopeni, nu este o zonă intens populată sau care ar crea mari probleme, pentru suprateran. Am înţeles că Guvernul României a găsit, deja, un partener în Japonia de a face restul, de la IKEA la aeroport”, a spus Corina Creţu în cadrul unei emisiuni la Digi 24.

România poate PRIMI BANI în plus de la CE. Foto: Hepta

Pe lângă noua linie de metrou M6, celelalte şapte proiecte aflate în analiză sunt: îmbunătăţirea de transport pe linia de metrou M2, Centura Bucureştiului - depusă în decembrie, protecţia şi reabilitarea zonei de coastă, trei proiecte de infrastructură de apă şi unul de cadastru, ultimul putând fi semnat în această lună.

De asemenea, alte şapte proiecte noi au fost trimise Comisiei Europene de către România şi au fost deja aprobate: Autostrada Câmpia Turzii - Tîrgu Mureş, Radna - Gurasada - Simeria (cale ferată), proiecte de modernizare a infrastructurii rutiere (Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi) şi ecluzele (de la Agigea, Cernavodă, Ovidiu, Năvodari), precum şi staţiile de pompare.

Pe timpul mandatului Corinei Creţu, în aproape cinci ani, România a trimis la Bruxelles 55 de proiecte majore, în valoare de peste 50 de milioane de euro, pentru Programul Operaţional Regional, Programul de Infrastructură Mare şi Programul Operaţional Competitivitate. Dintre acestea, 47 de proiecte sunt aprobate şi 40 de proiecte sunt fazate (2014-2020 şi 2021-2027).

Corina Creţu, despre parteneriatul public-privat în cazul spitalelor regionale: Vom avea alte trei clinici private la care vor avea acces doar oameni bogaţi

Comisarul european a susţinut că dacă spitalele regionale vor fi realizate printr-un parteneriat public-privat „vom avea alte trei clinici private la care vor avea acces doar oameni bogaţi”.

„Dacă autorităţile române decid să meargă pe parteneriat public-privat, ar trebui să recurgă la asistenţă specializată din partea instituţiilor specializate, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii, cum ar fi BERD-ul. În cazul spitalelor regionale, ar fi moral să se facă clădirile, dacă şi managementul este dat în mâna privaţilor, atunci nu mai este în scopul ajutorării oamenilor celor mai săraci şi mai vulnerabili. Dacă managementul merge în mâna privaţilor, automat, aceia vor pune taxe mari şi vom avea alte trei clinici private la care vor avea acces doar oameni bogaţi. N-am auzit acest lucru decât tangenţial. Sper să nu fie adevărat. Am mai avut investiţii pe fonduri europene la care nu au acces oameni cu venituri mici”, a adăugat Creţu.

România poate PRIMI BANI în plus de la CE. Foto: Hepta

Proiectele pentru cele trei spitale regionale nu au fost trimise la Comisia Europeană (CE), a susţinut Corina Creţu.

„Pot fi finanţate (n.red. – în perioada de programare 2014 - 2021), dacă Guvernul decide să solicit Comisiei Europene realocarea fondurilor din cadrul Programului Operaţional sau din alte programe operaţionale sau ideea fazării. Pentru a fi fazate, în primul rând trebuie să primim proiectele, pentru a fi analizate. Proiectele n-au ajuns la Comisia Europeană”, a afirmat Creţu în aceeaşi emisiune.

Pentru cele trei spitale regionale (Craiova, Cluj şi Iaşi), CE a semnat un contract iniţial de 150 de milioane de euro, în 2015, pe Programul Operaţional Regional (POR), iar terenurile au fost selectate în anul următor. De asemenea, 1,8 milioane de euro au fost alocaţi pentru studiile de fezabilitate.

„Potrivit noii concepţii a miniştrilor, sunt de dimensiuni mai mari decât au fost gândite iniţial şi potrivit studiilor de fezabilitate se ajunge la o diferenţă foarte mare. Se ajunge la 1,2-1,5 miliarde de euro pentru toate cele trei spitale. Sigur că aceste costuri nu înseamnă numai faptul că ai construit trei clădiri noi. Aceste costuri ar acoperi proiectarea spitalelor, construcţia, supravegherea, echipamentele necesare. Sunt gata să discutăm orice variantă. Am lăsat 100% în mâna autorităţilor române cum vor să procedeze în continuare”, a detaliat Creţu.

România poate PRIMI BANI în plus de la CE. Foto: Hepta

Prin POR, beneficiarul pentru aceste spitale este Ministerul Sănătăţii, astfel că ar trebui schimbată legislaţia, potrivit comisarului european.

„În cazul în care autorităţile naţionale doresc o sumă mai mare, trebuie să facă o solicitare şi să se angajeze în discuţii cu noi, ceea ce nu s-a întâmplat, până acum. În cazul în care autorităţile nu doresc să aloce fonduri, iarăşi, trebuie să facă o solicitare şi să aloce aceşti 150 de milioane de euro către alte destinaţii”, a explicat aceasta.

Astfel, CE este în faza în care aşteaptă solicitările în scris, deoarece s-a afirmat public că se doreşte fazarea - 150 de milioane de euro pentru documentaţie, în actuala perioadă de programare (2014-2020) şi construcţia în perioada 2021-2027. „Dar noi în scris n-am primit nimic, ca să ne putem angaja într-o discuţie. N-am primit proiectele, în primul rând”, a concluzionat Creţu.

România poate primi fonduri europene cu 6 miliarde euro în plus pentru 2021-2027

Comisia Europeană (CE) discută o variantă de fonduri europene prin care România ar avea alocată o sumă cu 8% mai ridicată, respectiv de 6 miliarde de euro, pentru perioada 2021-2027, a afirmat comisarul european pentru dezvoltare.

„Potrivit formulei pe care noi, Comisia, am propus-o pentru ţări ca România, Bulgaria, Grecia, Italia, Spania şi Finlanda, pentru că mergem pe PIB-ul pe cap de locuitor vor avea mai mulţi bani. România va avea cu 8% mai mult. Cred că România trebuie să facă tot ce poate să convingă statele membre, pentru că ştiţi că nu există o unanimitate să adoptăm acest buget, să adoptăm acest buget înainte de alegerile europarlamentare”, a afirmat Corina Creţu.

România poate PRIMI BANI în plus de la CE. Foto: Hepta

Pentru politica de coeziune din perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus un buget de 373 de miliarde de euro, iar Parlamentul European urmează să ia o decizie.

Acest buget este una dintre priorităţile autorităţilor române pentru preşedinţia rotativă.

„În martie, începem negocierile cu fiecare stat membru, pentru perioada de programare 2021-2027. Nu dictăm noi de la Bruxelles ce să facă cu banii. În primul rând, nu cred că ptuem avea atâta aroganţă să considerăm noi care sunt nevoile. Aceasta este trăsătura specifică a politicii de coeziune, pentru că se adaptează regiunii, nevoilor populaţiei. În funcţie de nevoi, vom avea şi o schimbare a regulamentelor. În calitatea mea de comisar european, am vizitat fiecare stat membru şi n-am avut niciun stat membru care să nu se plângă de regulamentele stufoase. Am propus o simplificare radicală a regulamentelor. Acum avem o cărticică, care este jumătate doar regulamentele anterioare, pentru cinci fonduri europene”, a explicat Creţu.

Comisarul european pe Politică Regională va fi prezentă la toate dialogurile atât pentru bugete, cât şi pentru regulamente.

Foto: Hepta

Citește și: