no author
Maria Stan
26502 vizualizări 6 nov 2018

"La distanţă de doi ani de la aprobarea strategiei Dunării de către Comisia Europeană mi-am permis să elaborez un document pe care l-am şi publicat în 23 noiembrie 2010, în Ziarul Financiar. Am acest document în faţă şi am să mă refer la el, să vedem cât de valabile erau acele propuneri şi eventual dacă putem să facem un inventar (...) cu ce s-a realizat. (...)

Am început acel articol cu o întrebare - cum evităm capcanele? (...) Mă refeream la un proiect de care aţi auzit cu toţii - Canalul Bucureşti -Dunăre. Pentru a înţelege de ce este o uriaşă greşeală acest proiect al Canalului Bucureşti - Dunăre va trebui să fac puţină istorie. Ideea unui proiect de canal care să lege Bucureştiul de Dunăre apare din perioada în care transporturile pe apă aveau probabil prioritate, nu exista alternativa căilor ferate şi cu atât mai puţin a transportului rutier. (...) Proiectul, în forma actuală este - după cum ştim - iniţiat la începutul anilor '80 nu dintr-un raţionament economic, ci din dorinţa megalomanică a unui lider politic total incult, dar dornic şi el să-şi aducă contribuţia la lungul şir de proiecte inutile pe care lipsa criteriilor economice sau de altă natură le poate genera în ţările cu conducere totalitară sau dictatorială", apreciază Călin Popescu Tăriceanu.

Tăriceanu Proiectul Canalul Dunăre-Bucureşti este O GREŞEALĂ URIAŞĂ

Preşedintele Senatului susţine că proiectul Canalul Bucureşti - Dunăre nu răspunde nevoilor realităţii şi că doar un trafic de mărfuri ar putea să justifice o astfel de investiţie.

"Deci, cea mai binevoitoare abordare pentru acest proiect ne arată că acest canal nu este necesar pentru că din punct de vedere economic nu răspunde unor necesităţi reale, în speţă un trafic de mărfuri al cărui volum să justifice o astfel de investiţie. Trebuie să ţineţi cont că linia de cale ferată care uneşte Bucureşti cu Giurgiu nu funcţionează de peste 10 ani. În urma inundaţiilor din 2005, podul de la Grădiştea a fost stricat, nici astăzi nu e reparat. Dacă ar exista o astfel de nevoie economică, primul lucru şi cel mai simplu ar fi să reparăm calea ferată, să răspundă acestei nevoi. (...)

Pentru a înţelege cel mai bine nocivitatea unui astfel de proiect din punct de vedere economic ar trebui să facem o simplă întrebare la Ministerul Transporturilor - câte zeci de ani mai au nevoie ca să amortizeze Canalul Dunăre - Marea Neagră - şi după ce obţinem răspunsul la întrebarea asta, ne lămurim şi cu canalul Bucureşti - Dunăre. Simţeam nevoia să abordez această chestiune, pentru că am văzut-o relansată în ultima perioadă în public şi oameni care să aibă idei avem destui. L-am avut ca ministru Transporturilor pe domnul Orban care venise cu ideea asta. Acum văd că a fost relansată," îşi aminteşte preşedintele Senatului.

În luna august, preşedintele PSD Liviu Dragnea anunţa că unul dintre proiectele prioritare ale guvernului va fi continuarea lucrărilor la canalul Dunăre-Bucureşti şi construirea porturilor Glina şi Mihăileşti.

 

Firea scoate de la naftalină un proiect iniţiat de Nicolae Ceauşescu: Vrem să-l facem cu fonduri europene

Canalului Dunăre - Bucureşti

Primăria Capitalei lucra, în mai 2017, la o actualizare a studiului de fezabilitate pentru realizarea Canalului Dunăre - Bucureşti, potrivit unui anunţ făcut de primarul general, Gabriela Firea, într-o conferinţă pe tema fondurilor europene.

"Avem nevoie ca de aer să putem să dezvoltăm acces rapid către Aeroportul Internaţional Otopeni. Ne dorim un acces rapid către localităţile dunărene şi am vorbit deja şi sper să depăşim nivelul doar de discuţie, pentru că pregătim acum o updatare a vechiului studiu de fezabilitate în ceea ce priveşte un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-Bucureşti", a declarat primarul Gabriela Firea pentru Radio România Actualităţi, ocazie cu care a precizat că acest proiect poate fi finanţat şi din fonduri europene.

 

Cât costă finalizarea proiectului

Valoarea investiţiei s-ar ridica la circa 1,5 miliarde euro, iar lucrările pot fi finalizate în patru ani, potrivit unor estimări făcute anterior de proiectant. Însă valoarea proiectului a variat de la 450 de milioane de euro, la 2,5 miliarde euro, potrivit declaraţiilor miniştrilor.

În 2008, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, declara că valoarea investiţiei este de 450 milioane de euro, iar perioada de amortizare este de aproximativ 14 ani. El spunea că există trei variante de finanţare pentru finalizarea Canalului Dunăre-Bucureşti: bugetară, prin fonduri europene de dezvoltare (POS-T) sau prin concesiune.

În 2010, Elena Udrea spunea că realizarea canalului Dunăre-Bucureşti ar trebui să intre în atribuţiile Ministerului Dezvoltării Regionale, acesta putând constitui un obiectiv important în strategia europeană pentru zona Dunării.

Canalul Dunăre-Bucureşti

La rândul ei, fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu, declara în 2011 că valoarea estimată a proiectului este de 2,5 miliarde de euro şi vizează 104 km de infrastructura navigabilă, cu 31 de km mai mult decât lungimea proiectată, de 73 de kilometri. Lăţimea canalului ar urma să fie de 80 de metri, iar adâncimea medie de cinci metri.

20 de milioane de tone de marfă transportate anual

Pe canal ar urma să fie transportate anual circa 20 de milioane de tone de marfă.

"Proiectul va face posibilă scoaterea de sub efectul indundaţiilor a circa 30.000 de hectare terenuri agricole şi 11 localităţi, va asigura apa necesară pentru irigarea a peste 150.000 de hectare de teren arabil şi pentru alimentarea cu apă a localităţilor limitrofe şi producerea a circa 58 de Gwh de energie electrică pe an", potrivit unor date dintr-un comunicat din 2008 al Ministerului Transporturilor.

Proiectul prevede existenţa a două căi navigabile pe râurile Argeş şi Dâmboviţa, precum şi trei porturi: 1 Decembrie pe Argeş, Glina pe Dâmboviţa şi portul Olteniţa.

Foto: Hepta

Citește și: