#euromania. MIGRAȚIA politicienilor la alte partide pentru locurile eligibile la EUROPARLAMENTARE și candidații propuși în cursă

Informații generale despre alegerile din Parlamentul European:

– Alegerile europarlamentare se vor desfășura în 26 mai 2019
– Deputații UE sunt aleși o data la 5 ani, iar în România primele alegeri europarlamentare au fost organizate în 2007
– Brexit a schimbat componența Parlamentului European, motiv pentru care României îi va reveni un mandat în plus, urmând să avem 33 de euroaleși (din cei 705 de euroaleși)
– Este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct
– Alegerile din 2019 loc în contextul în care România deține și Președinția Consiliului Uniunii Europene

Campania #euromania va răspunde, pe parcursul următoarelor luni, la întrebările esențiale care stau la baza unei decizii corecte și documentate pentru românul care merge la vot: cine sunt candidații propuși și ce îi recomandă, ce au făcut euroaleșii de până acum și dacă mai merită încrederea și pe viitor, ce știu românii despre aceste alegeri și ce ar trebui să știe, cât de cunoscute sunt responsabilitățile unui eurodeputat.

Totodată, vom aduce în discuție importanța alegerilor din 2019, acestea fiind de fapt oglinda a ceea ce urmează să se întâmple în iarnă, la prezidențiale.

Europarlamentarele sunt și un test pentru multe partide noi, iar eșecul în acest caz poate să fie și finalul acestor proiecte.

Ce candidați propun partidele pentru europarlamentare

Coaliția de guvernare PSD-ALDE nu a anunțat până acum o listă finală pentru alegerile din Parlamentul European. Cele două partide vor merge pe liste separate. Chiar dacă nu și-a definitivat încă lista candidaților pentru alegerile în PE, printre doritori se află, pe lângă actuali eurodeputați și mai mulți lideri ai partidului, printre care Rovana Plumb, Claudiu Manda, Daniel Florea și Robert Negoiță, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse social-democrate.

Lista candidaților PSD la europarlamentare va fi finalizată pe 15 martie, a anunțat vicepreședintele PSD, Lia Olguța Vasilescu, care a precizat că partidul va candida categoric pe liste separate de ALDE.

În cursă pentru un mandat de eurodeputat s-a înscris și Victor Negrescu, fost ministru delegat pentru Afaceri Europene și fost europarlamentar. El este susținut de PES Activists, organizație pe care o coordonează și care este formată din membri și simpatizanți social-democrați. Negrescu a fost ales în Parlamentul European, pe listele PSD în 2014 și a stat la Bruxelles până în iunie 2017, când a fost numit ministru delegat pentru Afaceri Europene în Guvernul Tudose. Negrescu a făcut parte și din Executivul Dăncilă până aproape de finalul anului 2018, când și-a dat demisia.

În ceea ce privește ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că până pe 21 februarie va fi încheiată evaluarea candidaturilor formațiunii la alegerile europarlamentare, în acest sens fiind aprobate 10 criterii pentru stabilirea listei.

„Se bazează pe experiența politică și cariera profesională și pe cunoașterea regulilor și arhitecturii instituțiilor europene, a limbilor de circulație internațională. Candidații trebuie să prezinte un proiect de candidatură cu ce își propun să facă în viitor. Sperăm că aceste criterii vor duce la o selecție cât mai bună și reprezentativi pentru noi și pentru România. Să se lupte, să apere și să promoveze interesele României la nivelul UE”, a explicat Tăriceanu.

Pe lista pentru alegerile europarlamentare 2019 se vor afla europarlamentarii Renate Weber și Norica Nicolai, anunțul fiind făcut de Călin Popescu Tăriceanu.

„Ne-am propus peste 15% și șase membri în Parlamentul European. Pe locurile 1 și 3 vor fi cele două colege ale noastre: Renate Weber și Norica Nicolai””, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

PNL nu a finalizat lista candidaților pentru alegerile europarlamentare. Liderul partidului, Ludovic Orban, a anunțat că termenul de definitivare a listei este pe 15 februarie. În cursa internă pentru Parlamentul European s-au înscris 49 de candidați.

„49 de candidați, printre care Vasile Blaga, Mircea Hava, Siegfried Mureșan, Cristian Bușoi, Vlad Nistor, Ligia Popescu. Avem candidaturi extrem de serioase. Crin Antonescu este înscris în această competiție”, a explicat Ludovic Orban.

De asemenea, liderul PNL a menționat că nu va candida pentru Parlamentul European, deoarece „un partid nu poate fi condus de la Bruxellles”.

Lui Ludovic Orban îi revine exclusiv alegerea persoanei care va deschide lista PNL la europarlamentare, nefiind necesar ca acea persoană să fie membru de partid sau să își fi depus dosarul de candidatură pentru alegerile în PE. Liberalii au făcut publice și rezultate din sondajul intern comandat de partid ivind scorul partidelor: 27% PNL, iar PSD 30% . Sondajul a fost făcut la nivel național pe un eșantion 26.000 de cetățeni, conținând și date privind încrederea oamenilor în Guvern și percepția acestora pe diferite teme. În schimb, Ludovic Orban nu a prezentat nimic din sondaj referitor la candidații la europarlamentare.

Alianța 2020 USR+PLUS” este rezultatul negocierilor între USR și PLUS, formațiunea fostului premier tehnocrat, Dacian Cioloș, în vederea unor candidaturi pe liste comune la europarlamentare.

Lista comună USR-PLUS este formată din:

1. Dacian Cioloș, președintele PLUS,

2. Cristian Ghinea (USR),

3. Dragoș Pîslaru (PLUS),

4. Clotilde Armand (USR),

5. Dragoș Tudorache (PLUS).

6. Nicolae Ștefănuță (USR),

7. Vlad Botoș (USR),

8. Ramona Strugariu (PLUS),

9. Vlad Gheorghe (USR),

10. Alin Mituță (PLUS),

Referitor la alegerile europarlamentare, Dacian Cioloș a declarat că USR a solicitat ca el să deschidă lista comună a celor două partide la europarlamentare, precizând că este dispus să iasă de pe listă, în cazul în care este nevoie și că nu ține cu orice preț să fie cap de listă.

Fiind întrebat despre o candidatură la alegerile prezidențiale din partea alianței USR-PLUS, fostul premier technocrat a spus că „orice e posibil”, precizând însă că este un subiect pe care deocamdată nu l-a discutat cu membrii partidului condus de Dan Barna.

Mai mult, Dacian Cioloș a spus că dacă va fi ales europarlamentar, nu va „fugi cu bagajele” la Bruxelles.

„Până în 2020 nu plec nicăieri, nu fug din țară. Chiar dacă voi avea un mandat de europarlamentar, rămân România, rămân angajat în România. Obiectivul meu este să avem o alianță care să ducă o guvernare. Candidez pentru alegerile europarlamentare. Faptul de a fi membru în PE, nu înseamnă să mă mut cu arme și bagaje la Bruxelles. Dacă după aceea va fi nevoie de mine să candidez și să îmi asum alte responsabilități, o s-o fac”, a afirmat Cioloș.

PMP va avea liste proprii la alegerile pentru PE a anunțat președintele partidului Eugen Tomac, la jumătatea lunii ianuarie. Acesta a precizat că, încă de anul trecut le-a propus lui Ludovic Orban și Dan Barna, ca toate cele trei formațiuni să aibă o listă comună la europarlamentare, liderii PNL și USR nu au fost deschiși la această idee. Cu toate acestea PMP nu și-a definitivat încă lista candidaților. Mai mulți membri ai partidului ar vrea ca lista partidului să fie deschisă de Traian Băsescu. Întrebat despre o candidatură la alegerile europarlamentare, în contextul în care sondajele arată că PMP este mai bine cotat dacă fostul șef de stat se înscrie în cursă, Băsescu a spus că „mai e timp” și că în mod cert va sprijini partidul în campania electorală. Cu altă ocazie, chestionat când va lua o decizie cu privire la o înscriere în cursă, fostul președinte al României a replicat „în ultima clipă”.

Pro România, partidul condus de Victor Ponta o are în oferta pentru europarlamentare pe comisarul european Corina Crețu. Cel care deschide lista este chiar fostul premier, care și-a anunțat candidatura pe primul loc la alegerile pentru PE prin luna noiembrie a anului trecut. Totuși, Ponta a precizat că dacă va obține un mandat de eurodeputat va renunța la el, iar decizia candidaturii este pentru a ajuta alți membri ai Pro România care vor să se înscrie în cursă.

Lista UDMR are cinci candidați printre care Winkler Gyula, Sógor Csaba sau Hegedüs Csilla care și-au depus dosare complete pentru Parlamentul European. Lista candidaților va fi finalizată în martie, partidul condus de Kelemen Hunor mizând pe două locuri eligibile.

Migrația politicienilor la alte partide pentru locuri eligibile

Proximitatea alegerilor din Parlamentul European i-a prins pe unii europarlamentari migrând de la un partid la altul în vederea prinderii unui alt loc pe lista pentru europarlamentare. Partidele politice au jonglat încă de anul trecut cu liste și alianțe astfel încât să obțină un procent bun la urne. Europarlamentarul PNL Ramona Mănescu și-a depus, în august 2017, demisia din PNL și s-a înscris apoi în ALDE. Conform unor surse din conducerea partidului, eurodeputatul Ramona Mănescu și soțul acesteia, fostul primar al Sectorului 6 din Capitală, Rareș Mănescu, sunt interesați să obțină un loc eligibil pe lista ALDE la europarlamentare.

Și europarlamentarul Siegried Mureșan, fost candidat la europarlamentare pe listele PMP, s-a înscris, în mai 2018, în PNL. Acesta a respins eticheta de traiseist politic, precizând că traiseiști sunt „aceia care dimineață sunt de stânga, seara sunt de dreapta, dimineață sunt populari, seara sunt socialiști”.

Despre faptul că PMP i-a cerut demisia din Parlamentul European, în urma negocierilor de a se înscrie în PNL „unde i s-a garantat un loc eligibil pe listele pentru alegerile europarlamentare de anul viitor”, Siegfried Mureșan a spus că solicitarea este nejustificată.

Liderul liberalilor, Ludovic Orban, a justificat trecerea lui Siegfried Mureșan de la PMP la PNL ca fiind o înscriere în partid susținută de președintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul și de liderul de grup al PPE, Manfred Weber.

Europarlamentarul Cătălin Ivan, cel care a cerut excluderea PSD din familia politică europeană a social-democraților, și-a dat demisia, la sfârșitul lunii septembrie, din grupul socialiștilor din PE. Ivan și-a argumentat demisia din grupul socialiștilor europeni fiindcă aceștia nu au vrut să excludă PSD din familia politică europeană.

Și Daciana Sârbu, soția fostului premier Victor Ponta, și-a anunțat, vara trecută, demisia din PSD, afirmând că își continuă mandatul în Parlamentul European ca europarlamentar independent, în grupul Socialiștilor și Democraților, ulterior urmând să- și susțină proiectele „din afara politicii”.

Negocieri pentru alianțe la alegerile pentru PE La sfârșitul lunii mai 2018, primul care a ridicat ideea unei alianțe a Opoziției pentru europarlamenatare a fost senatorul PMP, Traian Băsescu.

Într-o conferință la Baia Mare, Traian Băsescu a spus că este nevoie de o alianță a partidelor din Opoziție pentru alegerile europarlamentare și care să se rodeze până la prezidențiale, astfel încât să nu ajungă Liviu Dragnea sau Călin Popescu Tăriceanu președinte.

„Ar fi bine să se ducă să scrie cărți”, a fot replica președintelui PNL, Ludovic Orban, în ceea ce privește ideea unei alianțe de dreapta promovată de fostul lider al PMP.

Rolul și activitatea Parlamentului European

Definiția și rolul PE sunt reglementate prin Tratatul privind Uniunea Europeană. Parlamentul European exercită, împreună cu Consiliul, funcțiile legislativă și bugetară. Acesta exercită funcții de control politic și consultative, în conformitate cu condițiile prevăzute în tratate. De asemenea, PE este compus din reprezentanții cetățenilor UE și este forul care alege președintele Comisiei Europene. Numărul europarlamentarilor nu poate depăși 750, plus președintele PE.

Reprezentarea cetățenilor este asigurată în mod proporțional descrescător, cu un prag minim de șase membri pentru fiecare stat membru al UE, iar niciunui stat membru nu i se atribuie mai mult de 96 de locuri.

Consiliul European adoptă în unanimitate, la inițiativa Parlamentului European și cu aprobarea acestuia, o decizie de stabilire a componenței PE. De asemenea, membrii Parlamentului European sunt aleși prin vot universal direct, liber și secret, iar forul legislativ își alege președintele și biroul dintre membrii săi. Locurile în Parlament sunt alocate în funcție de populația fiecărui stat membru. Puțin mai mult de o treime dintre deputații din PE sunt femei. Eurodeputații sunt grupați în funcție de afinitățile politice și nu de naționalitate.

Activitatea Parlamentului se împarte în două etape principale. Comisiile pregătesc legislația. Parlamentul numără 20 de comisii și 2 subcomisii, fiecare ocupându-se de un anumit domeniu politic. Comisiile examinează propunerile legislative, iar deputații și grupurile politice pot propune modificarea sau respingerea unui act legislativ. Aceste aspecte sunt discutate și în cadrul grupurilor politice. Ședințele plenare au ca scop adoptarea legislației. Deputații se reunesc în plen pentru votul final pe marginea legislației și a amendamentelor propuse. În general, ședințele plenare de desfășoară la Strasbourg, patru zile pe lună, dar se pot organiza și sesiuni suplimentare la Bruxelles.

La baza Parlamentului European stă Adunarea Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), care a devenit adunarea comună a celor trei comunități europene supranaționale existente la vremea respectivă. Adunarea a primit numele de „Parlamentul European” pe 30 martie 1962. De-a lungul timpului, instituția, ai cărei membri sunt aleși, din 1979, în mod direct, a trecut prin schimbări profunde, de la o adunare cu membri numiți, la un parlament ales care stabilește agenda politică a Uniunii Europene.

Astfel, pe 20 septembrie 1976 au fost semnate la Bruxelles decizia și actul privind alegerea reprezentanților în PE prin sufragiu universal direct. În urma ratificării de către toate statele membre, acesta a intrat în vigoare în iulie 1978, primele alegeri având loc la 7 și 10 iunie 1979. Înainte de introducerea alegerilor directe, deputații din Parlamentul European erau desemnați de fiecare dintre parlamentele naționale ale statelor membre. Toți deputații aveau astfel un dublu mandat.