no author
Raluca Lazaroi
270 vizualizări 8 mai 2019

Trei europarlamentari şi-au deschis în ultimii ani cabinete europarlamentare în judeţul Bistriţa-Năsăud pentru a fi mai aproape de cetăţenii din judeţ, însă au renunţat la ele din cauză interesului redus al oamenilor faţă de activitatea euroaleşilor, dar şi din cauza faptului că deplasările în teritoriu erau destul de greoaie. În plus, oamenii nu ştiau ce poate face un europarlamentar pentru ei care sunt atribuţiile acestuia, fapt pentru care adresau consilierilor euroaleşilor probleme care nu ţineau de activitate PE.

Fostul eurodeputat Victor Negrescu (PSD) a fost singurul politician care a decis să îşi deschidă cabinet în oraşul Năsăud şi nu în municipiul Bistriţa, sperând că astfel va fi mai aproape de cetăţeni şi de probleme lor, însă toţi cei care i-au trecut pragul au reclamat numai probleme legate justiţia, care nu ţineau de activitatea acestuia, în perioada în care era europarlamentar.

„Cât timp am fost consilier la cabinetul domnului Negrescu, cei care au venit în audienţe aveau probleme care ţineau de justiţie. Unii chiar probleme grave, probleme de tribunal. Din păcate, oamenii nu înţelegeau ce înseamnă un europarlamentar, care era rolul lui şi activitatea acestuia. Constat însă că acum lucruri se schimbă. Dacă în 2014 oamenii nu ştiau ce înseamnă Uniunea Europeană şi Parlamentul European, acum merg în campanie şi văd că oamenii sunt mult mai informaţi, cetăţenii ştiu ce e Uniunea Europeană, Parlamentul European, lucrurile merg într-o direcţie bună”, a declarat, pentru Mediafax, Alin Demian, fostul consilier al ex-eurodeputatului Victor Negrescu.

Victor Negrescu şi-a deschis în septembrie 2014 cabinet europarlamentar în oraşul Năsăud şi a organizat periodic audienţe şi consiliere pentru axele de finanţare, însă în 2016 cabinetul a fost închis. Social-democratul a fost europarlamentar până în iunie 2017, pe fondul propunerii sale ca ministru delegat pentru Afacerile Europene.

„Nu am fost niciodată la cabinetul europarlamentarului că oricum nu se rezolvă nimic. Nu ştiu prea bine ce treabă fac ei în Parlamentul European, dar lucrurile nu merg prea bine pentru noi, preţurile tot cresc şi nu văd cu ce ne ajută Europa, calitatea produselor la noi e mai slabă decât în Spania, unde e fiica mea, iar preţurile mai mari. La vot mă duc, că am fost dintotdeauna, dar nu mă simt reprezentată în Parlamentul European, nu mă simt reprezentată nici în cel român. Ce să faci... poate o să se schimbe ceva”, a spus, pentru Mediafax, o localnică din Năsăud.

Ioan Mircea Paşcu (PSD) şi-a deschis cabinet europarlamentar în oraşul Bistriţa, însă foarte puţini localnici au trecut pe la sediul acestuia pentru a discutat cu eurodeputatul, motiv pentru care în urmă cu un an cabinetul a fost închis.

Singurul europarlamentar din România care mai are angajat în Bistriţa-Năsăud este eurodeputatul PNL Daniel Buda. Chiar dacă nu are un cabinet deschis în oraş, colegii liberali îl găzduiesc ori de câte ori are nevoie să discute cu cetăţenii. Nici la el nu se înghesuie oamenii.

„Nu vine nimeni să ceară audienţă la domnul europarlamentar Daniel Buda. Foarte puţini sunt cei care au trecut în ultimii ani pe la sediul nostru să ceară o audienţă la dânsul, deşi vine perioc din judeţ”, a afirmat, pentru Mediafax, un reprezentant al PNL.

Bistriţenii spun că nu se simt reprezentanţi în Parlamentul European, că nu îi ştiu pe euroaleşi, mai ales că nu este niciunul din judeţ şi că nu văd cu ce probleme s-ar putea duce în audienţe.

„Nu am fost în nicio audienţă la vreun europarlamentar pentru că nu ştiu cu ce m-ar putea ajuta şi nu ştiu de ce probleme se ocupă. În plus, nu am auzit prea mult de ei, nu i-am văzut prin judeţ şi dacă pe ei nu i-a interesat de noi, pe mine de ce să mă intereseze de ei? Am văzut în ultima vreme că tot vin cei din Europa la noi, dar nu înţeleg cu ce ne ajută pe noi asta”, a declarat, pentru Mediafax, Ioan Cira, un localnic din Bistriţa.

În schimb, alţii spun că le este ruşine cu unii europarlamentari, mai ales după întâmplările cu Laura Codruţa Kovesi şi au rezerve în a merge la vot pe 26 mai.

„Nu mă simt reprezentat deloc, chiar mi-e ruşine cu europarlamentarii şi nici nu cred că merg la vot. Nu fac politică, nu mi-e dragă Kovesi, dar mi-a fost ruşine de modul în care un europarlamentar român a încercat să fure pe faţă voturile. Ne-a văzut o lume întreagă! Oare nimeni nu se gândeşte la asta?! Merg mult în străinătate, am ajuns de râsul prietenilor şi chiar îmi e ruşine cu un astfel de europarlamentar, ca să nu mai spun că e din nou pe listă, pe loc eligibil. De ce să merg să votez? Să legitimez hoţia şi pe cei care care o susţin?”, a explicat un alt bistriţean.

Eurodeputaţii încasează o indemnnizaţie lunară netă de la Parlamentul European de aproximativ 7.000 euro. Ei mai primesc în jur de 25.000 de euro pentru plata salariilor colaboratorilor. De asemenea, la împlinirea vârstei de 63 de ani, euroaleşii primesc şi pensie din bugetul instituţiei.

Indemnizaţia forfetară este planificată pentru a acoperi cheltuielile rezultate din activităţile europarlamentarilor, cum ar fi chiria pentru birou şi cheltuielile aferente, abonamentul telefonului şi alte facturi, activităţile de reprezentare, organizarea de conferinţe sau expoziţii. În 2019 indemnizaţia este de 4.513 euro pe lună.

Alegerile europarlamentare se vor desfăşura în 26 mai 2019. Deputaţii europeni sunt aleşi o data la 5 ani, iar în România primele alegeri europarlamentare au fost organizate în anul 2007.

Citește și: