no author
Mircea Olteanu
320 vizualizări 1 mai 2019

Ideea de armată europeană nu este una nouă, ci este un subiect care o dată la câţiva ani generează discuţii intense în rândul politicienilor din Europa, opozanţii temându-se că proiectul ar putea submina unitatea Alianţei Nord-Atlantice (NATO) şi ar eroda suveranitatea ţărilor membre.

Pe de altă parte, susţinătorii ideii afirmă că, în contextul ascensiunii Chinei, revigorării Rusiei şi volatilităţii preşedintelui SUA, Donald Trump, privind respectarea angajamentelor de securitate, Europa trebuie să-şi poată garanta de una singură propria securitate, adăugând însă că noua structură nu reprezintă o alternativă la Alianţa Nord-Atlantică, dominată de Statele Unite.

În aceste condiţii, în ultimii ani, liderii UE au venit cu o serie de iniţiative pentru intensificarea cooperării europene în domeniul securităţii, cele mai semnificative fiind PESCO şi Fondul European de Apărare.

Aprobat în decembrie 2017, Planul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO) are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene. La proiectul PESCO participă toate statele UE, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii.

Comisia Europeană susţine că Fondul European de Apărare, creat în 2017, "ar putea genera, în sectorul dezvoltării capacităţilor de apărare, investiţii totale de 5 miliarde de euro pe an după 2020".

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a catalogat iniţiativa PESCO drept "un progres concret", susţine însă că soluţia evidentă la dilemele Europei în planul securităţii ar fi înfiinţarea unui "adevărate armate europene", ca parte a ideii sale a unei "Europe care protejează" (L’Europe qui protège).

"Nu vom putea apăra europenii dacă nu decidem să avem o adevărată armată europeană. În faţa Rusiei, care este la frontierele noastre şi care arată că poate fi ameninţătoare, trebuie să avem o Europă care să se poată apăra mai mult de una singură, fără a depinde doar de Statele Unite", a afirmat Macron în noiembrie 2018, fără a prezenta mai multe detalii despre proiect.

Câteva zile mai târziu, cancelarul german Angela Merkel a transmis că susţine înfiinţarea unei armate comune a Uniunii Europene, afirmând că aceasta va fi un instrument "complementar cu NATO", nu direcţionat "împotriva NATO".

Subiectul a fost reluat cu ocazia semnării Tratatului franco-german de la Aachen, în ianuarie 2019, atunci când Macron şi Merkel au pledat din nou pentru crearea unei armate europene.

"Se afirmă puteri autoritariste. Să construim o armată europeană reală pentru a ne putea apăra şi pentru a avea o politică externă reală", a afirmat liderul francez cu ocazia semnării acordului.

Tratatul de la Aachen prevede intensificarea cooperării franco-germane în materie de securitate prin "aprofundarea cooperării în materie de politică externă, internă şi în privinţa apărării".

La nivelul diplomatic, Berlinul şi Parisul vor face eforturi pentru admiterea Germaniei ca membru permanent în Consiliul de Securitate ONU.

Totuşi, în contextul ascensiunii euroscepticilor şi naţionaliştilor în întreaga Europă, în special în Italia şi Polonia, este de aşteptat ca ideea unei armate europene să se lovească de o opoziţie acerbă.

Împotriva ideii de armată europeană s-au poziţionat o serie de lideri eurosceptici, precum Jörg Meuthen, principalul candidat la europarlamentare al Alianţei pentru Germania (AfD, extremă-dreapta); Marine Le Pen, contracandidata lui Macron la alegerile prezidenţiale din 2017; ori vicepremierul italian Matteo Salvini, care militează pentru formarea unei alianţe paneuropene a populiştilor.

"Moneda comună nu funcţionează, această Uniune nu-şi poate proteja graniţele, ce este de spus despre armata comună. Nu vom vota niciodată această opţiune", afirma Salvini în 2016, cu prilejul unei vizite la Moscova.

La rândul său, Meuthen a afirmat recent că partidele de drept trebuie să se opună "unei armate comune, unei pieţe comune a muncii sau unui salariu minim comun".

Viziunea unei armate comune europene este departe de a fi una concretă, însă pare să rezoneze puternic cu votanţii din majoritatea ţărilor UE.

Un sondaj realizat de Odoxa, în martie 2019, a evidenţiat ca 75% din francezii sunt în favoarea unei politici comune de securitate şi apărare la nivel european, iar 62% susţin crearea unei armate comune a statelor membre UE.

Cel mai recent studiu pe această temă la nivel european, un sondaj Eurobarometru realizat în 2017, a arătat că 55% din cetăţenii UE erau în favoarea creării unei armate europene. Cei mai favorabili erau olandezii şi belgienii, cu 74%. Sprijinul pentru crearea unei armate europene era de 65% în România, la egalitate cu Franţa.

În doar şase ţări UE (Austria, Irlanda, Finlanda, Malta, Suedia şi Marea Britanie) numărul celor care se opuneau armatei europene depăşea pe cel al susţinătorilor.

Nu este încă clar dacă proiectul unei armate europene înseamnă că noua structură va evolua spre o veritabilă armată tradiţională, ori va fi doar o platformă de cooperare între forţele armate europene, însă sprijinul popular va fi un factor ce poate modela decisiv dezvoltarea acestei idei controversate.

 

Citește și: