no author
Iasmina Ardelean
544 vizualizări luni, 17:58



În expunerea de motive a proiectului legislativ se precizează că având în vedere problemele sistemului penitenciar din România privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie, care au fost constatate pe parcursul mai multor ani de CEDO printr-o serie de hotărâri, se impune modificarea legislaţiei pentru a remedia probleme constatate şi pentru a evita o hotărâre pilot a Curţii împotriva României.

Iniţiatorii propun modificarea art. 100 din Codul penal, astfel încât eliberarea condiţionată în cazul pedepsei care nu depăşeşte 10 ani de închisoare să poată fi aplicată dacă cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei şi nu două treimi, aşa cum este în prezent.

Cei condamnaţi pentru pedepse mai mari de 10 ani ar putea fi eliberaţi condiţionat dacă au executat două treimi din pedeapsă şi nu trei pătrimi cum este în prezent. Totodată, cei cu pedepse mari pot beneficia de liberarea condiţionată după 15 ani de închisoare executaţi, şi nu 20 de ani, cum este în prezent.

Iniţiatorii mai propun, prin modificarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, ca regimul închis de detenţie să se aplice iniţial doar persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani. Prevederea „pentru fapte comise cu violenţă” nu se regăseşte în forma actuală a legii.

Potrivit iniţiatorilor, persoanele condamnate la închisoare între 3 şi 13 ani pentru fapte comise fără violenţă, la fel ca cele condamnate pentru pedepse între un an şi 3 ani închisoare pentru fapte comise cu violenţă ar trebui să îşi execute iniţial pedeapsa în regim semideschis de detenţie.

„În cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă; (...) pentru muncă neremunerată, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă şi pentru munca prestată pe timpul nopţii se consideră 2 zile executate pentru o noapte de muncă”, potrivit textului legislativ. În prezent, calculul luat în considerare vizează 5 zile executate pentru 4 zile de muncă remunerată, 4 zile executate pentru 3 zile de muncă neremunerată şi 3 zile executate pentru două nopţi de muncă.

O altă modificare propusă de parlamentarii UDMR prevede: „În cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 20 de zile executate pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate”.

În proiect se mai introduce o prevedere care arată că, în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an, executarea pedepsei se face în arest la domiciliu.

Termenul de adoptare tacită s-a împlinit pe 6 noiembrie. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Codului penal, Codului de procedură penală şi a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.

Citește și: