România cheltuie de cinci ori mai puțin față de alte state pentru educația unui elev

În ședința de guvern de miercuri s-a adoptat o hotărâre prin care costul standard per elev va crește, în anul 2017, de la 3.043 la 3.740, adică va ajunge la puțin peste 824 de euro. Potrivit hotărârii, vor fi alocate 13,9 miliarde de lei pe an pentru peste trei milioane de elevi beneficiari. Chiar dacă sumele au fost majorate, România oferă tot cei mai puțini bani elevilor. În Europa, Norvegia este fruntașă. Alocă anual aproximativ 4000 de euro pentru fiecare elev. Este urmată de Belgia și Marea Britanie, cu puțin peste 3.300 de euro. Franța și Germania au un cost standard de 2.870 de euro. Chiar dacă oferă mai puțin, 2.000 de euro, Polonia și Cehia tot sunt mult peste România. Chiar și vecinii bulgari înțeleg nevoile elevilor mai bine. Ei au un cost standard de aproximativ 1000 de euro, se arată într-un studiu Eurostat.

Întrebat ce ar trebui să facem pentru a urca în clasamentul european, ministrul Educației a declarat pentru MEDIAFAX că „dacă muncim mai mult, dacă sunt venituri mai ridicate și o bunăstare mai mare, atunci va mai crește și costul standard per elev”.

„Este foarte bine că s-a mărit costul standard per elev. Educația nu e la nivel european pentru că nici România nu este la nivelul celorlalt state din Europa. A ne compara cu alte țări este foarte bine și trebuie să vedem ce trebuie schimbat. Oricât de mulți bani ar fi, tot nu ar fi suficienți pentru educație”, a declarat Pavel Năstase pentru MEDIAFAX.

Costul standad per elev înseamnă banii pe care statul îi oferă pentru fiecare elev în parte. Acest cost este o finanțare de bază în care sunt incluse mai multe cheltuieli. Cea mai mare sumă este folosită pentru plata salariilor profesorilor. Din restul banilor se achiziționează bunuri materiale cum ar fi: cretă, bănci, manuale, scaune, necesarul pentru evaluările naționale ale elevilor. Asociațiile de elevi spun că în urma acestei împărțiri a banilor părinții tot sunt nevoiți să plătească anumite bunuri de care elevii ar trebui să beneficieze gratuit.

„Trebuie să ne uităm unde se duc banii aceștia. Din mai multe rapoarte, rezultă că 92% din acest cost standard merg pe cheltuieli salariale. Autoritățile locale au posibilitatea, nu obligația, să contribuie la cheltuielile materiale dintr-o școală, dar acest lucru nu se întămplă, astfel tot părinții și elevii cad la mijloc și trebuie să plătească ceea ce știm deja că se numește fondul școlii, fondul clasei” a declarat pentru MEDIAFAX, Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța.

Pentru a scăpa de banii ceruți părinților prin fondul școlii și cel al clasei, este nevoie de o suplimentare a acestui cost standard.

„Pe lângă acești aproape 700 de lei puși la costul standard, ar mai fi nevoie de încă 300 de lei, așa se poate eluda fondul școlii. Astfel, să avem bani pentru bunuri și servicii în unitățile de învățământ”, mai spune Alexandru Manda.

Întrebat cu cât se măresc salariile profesorilor în urma creșterii costului standard, ministru a afirmat: „Ce treabă au salariile cu costul standard? Aceștia sunt niște bani pentru elevi”. Ulterior, Pavel Năstase a precizat că nu s-a făcut niciun calcul.

„În fiecare an se actualizează costul standard per elev pentru că este strâns legat de creșterile salariale deoarece din acest cost se plătesc salariile profesorilor, dar și alte chetuieli materiale. Din finanțarea de bază, creșterea salarială ajunge la 15 procente”, a explicat pentru MEDIAFAX Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.

Costul standard per elev/preșcolar se determină pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu, în funcție de mărimea și tipul unităților de învățământ, mediul urban/rural și coeficienții de temperatură din zone geografice.

„Rețeaua școlară este foarte diferențiată la noi în țară. Există școli izolate, în mediul rural, pentru care agentul termic costă mult mai mult” explică Liviu Pop.

Din septembrie 2016, cei 28.000 de elevi din învățământul particular au devenit beneficiari ai acestui cost standard însă măsura nu înseamnă scăderea taxei de școlarizare.

„Știm că din luna septembrie, și elevii din unitațile de învățământ privat beneficiază de acest cost standard. Nu pot să spun dacă acest lucru înseamnă scăderea taxelor de școlarizare pentru acești elevi. Fiecare unitate școlară particulară are propria politică și la nivelul ei se decide care este taxa”, susține Liviu Pop.