no author
Andreea Traicu
367 vizualizări 7 dec 2017

"A hărţui procurorii, a-i pune într-o stare defensivă, a-i ameninţa cu răspunderi juridice disproporţionate faţă de eventualele greşeli profesionale făcute, a asimila ipso facto o decizie judecătorească de achitare a unui inculpat cu o culpă profesională, a transforma parchetul într-o verigă slabă aflată între poliţie şi instanţe judecătoreşti, a supune procurorii controlului unui organism executiv, eminamente politic, aşa cum este Ministerul Justiţiei, condus de un ministru al justiţiei numit politic şi cu agendă politică înseamnă, pe scurt, a încălca de o manieră gravă principii fundamentale ale statului de drept", transmite Augustin Lazăr.

"Statul de drept se bazează pe principiul supremaţiei legii, dar el presupune şi ideea de responsabilitate, morală, etică, politică, juridică. Responsabilitatea nu înseamnă doar răspundere ci mai mult, o atitudine de implicare în stabilirea unui cadru instituţional în care subiecţii de drept constituţional să acţioneze conştient, pentru binele comun, să îşi asume deciziile luate şi să dea dovadă de respect pentru cetăţenii pe care îi guvernează. Responsabilitatea înseamnă bună guvernare", mai spune procurorul general al României.

Lazăr lansează un atac la adresa guvernanţilor, citându-l pe politologul Francis Fukuyama : "În mod evident, dacă o guvernare nu se simte legată de statul de drept, dar se consideră pe sine în întregime stăpână din toate punctele de vedere, nimic nu o va împiedica să ajungă să ia proprietăţile cetăţenilor sau ale străinilor cu care face afaceri. Dacă regulile juridice generale nu sunt făcute să fie respectate de elitele puternice sau de cei mai potenţi actori, guvernarea respectivă nu poate asigura o certitudine a securităţii şi nici a proprietăţii private ori a libertăţii comerţului".

De asemenea, procurorul general arată că legea fundamentală nu se referă la subordonarea procurorilor unei alte autorităţi a statului "şi în niciun caz ministrului justiţiei", făcând parte din autoritatea judecătorească, nu din cea executivă.

"Procurorii nu sunt supuşi „controlului ministrului justiţiei”, ci, aşa cum precizează legea fundamentală, îşi desfăşoară activitatea „sub autoritatea ministrului justiţiei”",, explică Lazăr.

Magistratul dă drept exemplu mai multe reglementări europene privind independenţa procurorilor.

"Între a-i proteja pe infractori sau pe victime, parchetul a făcut de mult şi tranşant alegerea: va proteja victimele, iar faţă de infractori va fi ferm, intransigent dar echitabil. Procedând astfel, Ministerul Public îşi va asuma independenţa de care trebuie să beneficieze potrivit Constituţiei României, precum şi documentelor internaţionale, unele dintre ele devenite prin ratificare parte a dreptului intern, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 din Constituţia României. Răspundem astfel, tuturor întrebărilor opiniei publice, tentativelor unor puteri ale statului, de a lipsi procurorii români de independenţă, pe căi dubioase, prin proiecte şi proceduri parlamentare viciate ori prin manopere dolosive puse la cale în cercuri politice cu interese împotriva înfăptuirii justiţiei penale, că Ministerul Public nu va abdica nici de la independenţă şi nici de la fermitate imparţiale şi eficiente care să protejeze atât interesele publice cât şi cele private ale persoanelor vizate”", transmite Lazăr.

Reacţia procurorului general vine după ce, în comisia specială parlamentară s-a decis înfiinţarea unei secţii care se va ocupa de anchetarea magistraţilor. De asemenea, în plenul Camerei Deputaţilor s-a discutat modificarea statului magistraţilor, în sensul că statul „se îndreptă” cu acţiune în regres prin MFP împotriva magistraţilor care au săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

Citește și: