Povești înfiorătoare ies la iveală despre chirurgul Mihai Lucan: Un tată și-a vândut casa ca să-i dea banii, și-a donat rinichiul fetei, dar acesta era prea mare și nu a funcționat. Fetița a murit…

Pe lângă premierele medicale înregistrate la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (ICUTR) Cluj-Napoca, înființat în anul 2000 de medicul Mihai Lucan, activitatea desfășurată a cuprins și o serie de ilegalități care au ieșit la iveală odată cu ancheta DIICOT, aflată în desfășurare.

Mihai Lucan, cel care a condus Institutul și a fost apoi șeful Secției Transplant Renal, s-a retras de la ICUTR Cluj-Napoca la începutul anului 2017, iar noua conducere susține că unitatea medicală se află în pragul falimentului.

La sfârșitul lunii octombrie 2017, conducerea ICUTR Cluj-Napoca a făcut apel la societatea civilă și la mediul de afaceri să sprijine financiar unitatea, avertizând că există riscul încetării activității în cazul în care se vor bloca toate conturile din Trezorerie din cauza datoriilor de aproape 2 milioane de lei.

Managerul interimar al ICUTR Cluj-Napoca, Silviu Moga, declarase atunci corespondentului MEDIAFAX că institutul se află în procedură de executare silită, existând o sentință definitivă în acest sens.

Potrivit acestuia, situația grea în care se află institutul a fost cauzată de managementul defectuos din ultimii ani și de colaborarea impusă de fosta conducere cu clinica privată LukMed, „în urma unui contract de colaborare păgubos, care a condus la scăderea serviciilor medicale atât calitativ, cât și cantitativ”.

Silviu Moga a explicat, vineri, corespondentului MEDIAFAX mecanismul de căpușare a ICUTR de către clinica privată LukMed, înființată de Mihai Lucan și inaugurată în 2007. Pe site-ul clinicii, Mihai Lucan apare ca responsabil medical, iar fiul acestuia, Valerian Ciprian, este managing director. Acesta ocupă în paralel și funcția de șef lucrări la Secția Clinică de Urologie Generală a ICUTR.

„În cadrul ICUTR funcționa din 2006 un aparat de criogenie, de distrugere termică a țesuturilor tumorale, pentru care se comandau consumabile. Începând cu anul următor, nu s-au mai făcut proceduri, dar nici aparatul nu a mai existat la institut, fiind dus la LukMed unde se desfășurau procedurile, dar pentru care ICUTR plătea consumabilele. Adică s-au comandat consumabile pentru un aparat care nu era în dotarea institutului, acesta fiind un aspect grav”, a explicat Moga.

Potrivit acestuia, bugetul institutului este asigurat în cea mai mare parte de contractul cu CJAS Cluj, fiind prestate servicii medicale pentru pacienții asigurați.

„Pacienții sunt investigați, tratați și se face un scor pentru fiecare, iar în funcție de acești indicatori se primește o anumită sumă de la CJAS. Suma este cu atât mai mare cu cât i se fac proceduri pacientului. Dacă ai un pacient cu adenom de prostată și i se face o intervenție, CJAS decontează circa 1.400 de lei, dar dacă pacientul este doar îngrijit și nu operat, deși suntem clinică chirurgicală, ni se decontează doar 300 – 400 de lei. Pacienții erau internați la ICUTR, erau operați la LukMed, după care reveneau la institut și ni se decontau sumele mici pentru îngrijire pre și post operatorie. Uneori veneau direct de la LukMed după ce erau operați acolo și erau îngrijiți la noi. Prin acest mecanism, nefiind operați pacienții la ICUTR, bugetul de la CJAS era foarte mic”, a precizat Silviu Moga.

Potrivit acestuia, pentru a se plăti de către institut utilitățile, materiale sanitare și medicamente și pentru bolnavii de la LukMed se deturnau fonduri din Programul național de transplant, deși sumele respective aveau destinație clară, doar pentru pacientul transplantat și doar pe durata internării.

„S-a mers așa ani de zile. Din martie 2017, de când s-a sistat contractul cu LukMed, situația financiară a institutului a început să se îmbunătățească. Au crescut serviciile, au crescut și sumele primite de la CJAS iar astfel am început să și plătim din datorii. Faptul că ICUTR a ajuns cu datorii, popriri de conturi și executare silită se datorează, aproape în exclusivitate relației păguboase cu LukMed. Acum se vede diferența, după întreruperea contractului bolnavii se operează la ICUTR și avem bani mai mulți”, a mai spus directorul ICUTR Cluj.

Un alt aspect referitor la transplanturile renale efectuate de Mihai Lucan și echipa acestuia este cel al banilor care ar fi fost ceruți pentru efectuarea operațiilor, dezvăluirile fiind făcute de mai mulți pacienți cu identitate protejată în ancheta DIICOT.

Surse au dat exemplul unei foste paciente care ar fi reușit să se întâlnească cu Mihai Lucan și i-ar fi înmânat o pungă cu bani strânși pentru transplantul renal, iar acesta i-ar fi aruncat banii pe jos spunând că sunt „mărunțiș”.

„Femeia a fost nevoită să își vândă casa și i-a prezentat actele de vânzare și banii obținuți, abia apoi având loc transplantul”, au precizat sursele citate.

Un alt caz este cel al unei fetițe de 10 ani, care avea nevoie de transplant de rinichi și al cărei tată ar fi fost întrebat de Lucan dacă are bani, sugerându-i-se să își vândă casa.

„Bărbatul și-a vândut casa, și-a donat rinichiul fetei, dar acesta era prea mare și nu a funcționat. Au rămas și fără casă și cu banii dați și cu rinichiul nefuncțional. Fetița a și murit ulterior”, au mai spus sursele respective.

Mihaela Bleotu, medic pediatru la un spital din județul Timiș, este mama unei fete care a decedat în anul 2012, Adina. Femeia a povestit presei în 2013 cum i s-a refuzat transplantul de rinichi pentru fiica sa din motive financiare.

„Noi am fost prima dată în anul 2000 la Cluj, când a fost diagnosticată fetița cu insuficiență renală, dar nu am reușit să ajungem la domnul profesor Lucan. Am întrebat atunci, am stat vreo 3 săptămâni, care este motivul și mi s-a spus că e motivul financiar. Nu știu, poate că am trăit într-o naivitate, pe care acum o detest. Mi se părea că medicul trebuie să fie așa cum ne-am pregătit fiecare. Nu ni s-a comunicat nicio sumă, ci am fost transferați la altă clinică și am fost trimiși apoi la Timișoara. (…) Este decisiv foșnetul pragmatic al banilor. Ei realizează ordinea în această dezordine”, spunea atunci Mihaela Bleotu.

Aceasta a reușit în anul 2003 să se întâlnească cu Mihai Lucan căruia i-a spus că poate că banii pe care îi dă sunt insuficienți, dar se angajează ca tot restul vieții să contribuie cu cât vrea medicul pentru copilul ei, dar nu a primit niciun răspuns.

Vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, Emanuel Ungureanu (USR), l-a acuzat pe Mihai Lucan că „era implicat până în gât în traficul de organe cu largul sprijin și complicitatea SRI”.

„Sper că procurorii au un dosar în lucru și pe trafic de organe pentru că și în acest caz vorbim de grup infracțional organizat care are legătură și cu desfășurarea programului de transplant la ICUTR Cluj-Napoca. Am informații că banii din acest program au fost redirecționați la dispoziția lui Lucan pe secția de Urologie pentru a acoperi cheltuielile de îngrijire a pacienților care veneau de la clinica privată a lui Lucan, LukMed, căreia i se spune LukFurt. Există conexiuni între Agenția Națională de Transplant și furtul generalizat din bugetul ICUTR, iar organele pentru transplant puteau fi alocate discreționar pentru anumite persoane. În mod clar nu este o legendă traficul de organe practicat de Lucan cu cetățeni străini, care veneau pe Aeroportul Internațional Cluj, obiectiv supravegheat de SRI”, a menționat Ungureanu.

Un medic care a lucrat și la LukMed și la ICUTR a declarat corespondentului MEDIAFAX că Mihai Lucan era considerat „atotputernic” în condițiile în care niciodată nu a fost vizat de vreo anchetă penală.

„Își crease o rețea de susținători din toate mediile, de la cel politic, la cel la serviciilor secrete, poliție, procurori, judecători, presă, cărora le operase diverse rude. Respectivii îi asigurau spatele. Nimeni nu vorbea de șpagă, pacienții care au fost transplantați iar operația reușise își țineau gura, iar ceilalți nu aveau curajul să îl denunțe. Noi am fost angajați la ICUTR dar ni s-a pus în vedere să lucrăm și la LukMed. Era greu să îl refuzi când primeai pur și simplu ordin, era malefic. Te temeai că dacă spui nu, nu mai călcai în vreo sală de operație”, a spus medicul care a dorit să își păstreze anonimatul.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)- Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai Direcției de Investigații Criminale au efectuat, luni, cinci percheziții percheziții domiciliare pe raza municipiului Cluj-Napoca, în cadrul unei acțiuni vizând destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în săvârșirea infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave. Două dintre percheziții au avut loc la domiciliile lui Mihai Lucan și ale fiului acestuia, Valerian Ciprian, situate una lângă alta.

Medicul Mihai Lucan, fiul său, Valerian Lucan, și directorul administrativ în cadrul Institutului Clinic de Urologie Cluj-Napoca, Dan Emil Fofiu-Sânpetreanu, vor fi cecetați sub control judiciar, după ce Tribunalul București a respins, vineri dimineața, cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivă a celor trei.

Procurorii au estimat prejudiciul în acest dosar la peste 5,1 milioane de lei.

FOTO: stiridecluj.ro