19 aprilie 201713:47664

În situaţii de urgenţă, în Capitală sunt adăposturi doar pentru jumătate dintre locuitori. Există probleme legate de funcţionarea sirenelor

În Capitală, există adăposturi doar pentru un milion de locuitori în subsolul blocurilor sau la metrou, iar din cele 400 de alarme, doar 15% pot fi acţionate automat. Explicaţiile vin în urma exerciţiului desfăşurat miercuri de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), în Bucureşti şi în alte 13 judeţe, un exerciţiu de avertizare cu alarmă a dezastrelor.

„În cazul în care se impune adăpostirea populaţiei, pentru Bucureşti, există o estimare pentru adăpostirea a un milion de persoane. Astfel, vorbim despre spaţii de adăpostire care sunt amenajate în subsolul blocurilor, există şi adăpost de protecţie civilă constituit ca punct de comandă pentru autorităţi, metroul poate constitui un punct de protecţie civilă în caz de dezastre.(...) Cetăţeni trebuie să nu se panicheze deaorece este doar un exerciţiu, dar, totodată, să conştientizăm importanţa acestui mesaj pentru că într-o situaţie reală trebuie să reacţionăm corespunzător", a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Bucureşti.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că este vorba despre cinci tipuri de alarme pentru atacuri aviatice, dezastre naturale sau riscuri tehnologice.

„Este vorba despre un sunet cu durata de 16 secunde care se repetă de cinci ori, între aceste sunete există şi o pauză de 10 secunde. În Bucureşti există o evidenţă potrivit căreia sunt 400 de sirene atât electrice cât şi electronice. Din păcate, situaţia statistică ne arată că doar 15% dintre aceste sirene pot şi acţionate cu dublă comandă atât de la locul în care sunt amplasate cât şi dintr-un punct de comandă existent la Primărie sau la dispeceratul ISU. Este o vulnerabilitate. Există o perioadă de timp de la momentul în care noi înştiinţăm autoritatea locală până la momentul fizic în care cineva va apăsa pe acel buton şi acesta este lucrul asupra căruia insistem pentru ca aceste sisteme să fie centralizate, iar acţionarea să se facă în mod automat dintr-un centru de comandă pentru a scurta cât mai mult timpul de alarmare", a declarat Daniel Vasile.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a explicat că autorităţiile locale nu au contracte de mentenanţă pentru aceste sirene şi că există nereguli legate de funcţionarea lor.

„Autorităţile locale nu au toate sirenele luate în evidenţă. Există probleme în ceea ce priveşte contractele de mentenanţă, dar şi probleme legate de funcţionarea sirenelor. Din punct de vedere al sistemului centralizat de transmitere a acestei alarme, Sectorul 6 are cele mai multe sirene care pot fi acţionate în mod automat. Primăria sectorului 2 are contract de mentenanţă, există o situaţie bine definită a tipurilor de sirene care există şi care funcţionează, există şi un centru de acţionare a acestora şi în incinta primăriei.", a adăugat reprezentantul ISU.

Locuitorii Bucureştiului văd un lucru bun în aceste exerciţii, dar, spun ei, nu ştiu ce au de făcut în astfel de situaţii: „Ştiam că urmează să se facă acest exerciţiu, aşa că nu am simţit niciun fel de emoţie. În astfel de situaţii, ştiu că ar trebui să mă ascund la subsolul blocului. Oricum, mi se par eficiente simulările astea", a afirmat Maria, trecător.

„Nu m-am speriat, dar nu ştiu fiecare alarmă ce semnifică, oricum, nu ceva de bine. Mi se pare corect şi civilizat să fim anunţaţi. Deocamdată, nu ştiu exact ce ar trebui să facem şi unde să ne ducem în caz de dezastru", a spus un alt trecător

„Ar trebui să ne arate nişte adăposturi, să ne instruiască despre ce avem de făcut pentru că nu ştim, ăsta este adevărul, nu avem habar ce ar trebui să facem. În caz de cutremur, am mai învăţat cum să reacţionăm, dar când vine vorba de atacuri aeriene, se schimbă situaţia", a explicat şi Dumitru.

Exerciţiul se desfăşoară miercuri în Bucureşti, Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Ilfov, Neamţ, Prahova, Suceava, Vaslui, Buzău, Dâmboviţa, Giurgiu şi Iaşi.

Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor. Cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia, prin intermediul sirenelor electrice şi electronice, au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor. Sistemul de alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă.

Prin intermediul acestor mijloace de alarmare pot fi transmise semnale acustice cu diferite semnificaţii sau pot fi transmise mesaje vocale care vizează anumite măsuri pentru comunitate.

La nivel naţional, există peste 7.700 astfel de mijloace, care pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situaţii de protecţie civilă, modul de acţionare a acestora fiind realizat local sau centralizat, din dispecerate.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.