no author
Mihaela Gidei
1296 vizualizări miercuri, 13:09

UPDATE 13:07 Avocatul Alinei Bica a cerut, miercuri, la ultimul termen din dosarul în care fosta şefă a DIICOT este acuzată de corupţie, încetarea procesului penal, întrucât cauza a pornit de la o sesizare a SRI, iar o decizie CCR arată că faptele de corupţie nu sunt ameninţări la siguranţa naţională.

Acesta a mai punctat că sesizarea DNA, bazată pe informarea de la SRI, care ar fi fost emisă cu încălcarea legii securităţii naţionale, este lovită de nulitate.

„Vă rugăm să dispuneţi încetarea procesului penal, (...) am avut de-a face cu o sesizare a SRI. Întrucât actul de sesizare este lovit de nulitate, soluţia este să încetaţi procesul penal. (...) Apreciem că fapta de luare de mită nu există, iar pentru abuz în serviciu considerăm că fapta nu e prevăzută de legea penală. (...) Aveţi prea multe imprecizii privind acuzaţiile Alinei Bica, nu cred că puteţi reţine săvârşirea niciunei infracţiuni”, a spus avocatul Alinei Bica, în faţa magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Este vorba despre decizia CCR din aprilie 2018, de a declara neconstituţional un articol din Legea nr.51/1991.

"Spre exemplu, săvârşirea unor infracţiuni, cum ar fi cele contra persoanei nu vor putea fi calificate drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale, chiar dacă faptele aduc atingere gravă dreptului fundamental la viaţă sau dreptului fundamental la integritate fizică şi psihică al unei persoane. Totodată, săvârşirea unor infracţiuni determinate, precum cele de corupţie, sau cele contra patrimoniului nu vor putea fi calificate drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale, chiar dacă faptele aduc atingere gravă anumitor drepturi şi libertăţi fundamentaleale cetăţenilor români. Aceasta deoarece, deşi unele infracţiuni sunt de natură să aducă atingere gravă anumitor drepturi şi libertăţi fundamentale fiind în interesul general sancţionarea acestor fapte, acestea nu au amploarea necesară calificării lor ca ameninţări la adresa securităţii naţionale", se arată în motivarea CCR, privind declararea unui articol din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României ca fiind neconstituţional.

 

Pentru fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, acuzată de abuz în serviciu şi luare de mită, procurorul a cerut pedeapsă privativă de liberate orientată spre maxim, adica 10 ani, iar pentru Dorin Cocoş, tot pedeapsă cu executare, însă „situate în limite reduse”. Pentru Oana Vasilescu (fost membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP) şi Lăcrămioara Alexandru (fost vicepreşedinte al ANAF), pedepsele recomandate au fost tot cu executare, însă orientate spre minim.

Pentru restul inculpaţilor, omul de afaceri Stelian Gheorghe, Crinuţa Dumitrean (fost şef ANRP), fostul deputat Cătălin Teodorescu, Sergiu Ionuţ Diacomatu (fost vicepreşedinte ANRP), Bogdan Dragoş (fost vicepreşedinte al ANAF) şi evaluatorul Emil Nuţiu, DNA a cerut pedeapsă cu executare orientată spre maximum prevăzut de lege.

Totodată, reprezentantul Ministerului Public a mai cerut ca toţi inculpaţii să plătească despăgubiri în valoare de aproape 300 de milioane de lei, echivalentul sumei de 69 de milioane de euro.

„Solicităm şi confiscarea de la Dorin Cocoş sumei de zece milioane de euro, preţul traficului de influenţă”, a mai spus procurorul.

Decizia judecătorilor în acest caz nu va fi definitivă.

În dosarul "Bica 1" sunt judecaţi, pentru abuz în serviciu, opt foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor - fosta şefă a DIICOT Alina Bica, în calitate de fost reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, Crinuţa Dumitrean, Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Lăcrămioara Alexandru, Oana Vasilescu şi Dragoş George Bogdan. Evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Cei opt foşti membri ai Comisiei din ANRP sunt acuzaţi că i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Omul de afaceri Dorin Cocoş este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită. Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte).

Dorin Cocoş este acuzat că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica şi a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunţător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiţia să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.

--

Citește și: