17 mai 201711:511175

Danileţ îi cere Ministrului Justiţie să nu desecretizeze în totalitate arhiva SIPA. Ce documente ar trebui lăsate SECRETE

Judecătorul Cristi Danileţ a scris, pe pagina sa de Facebook, că se opune categoric desecretizării în totalitate a arhivei SIPA, transmiţându-i ministrului Justiţiei o scrisoare deschisă.

"Referitor la declaraţia dvs de desecretizare a arhivei SIPA pe care presa a preluat-o în cursul zilei de azi, vă rog să reflectaţi în mod temeinic cu privire la această decizie. SIPA este o pată urâtă în istoria justiţiei româneşti. Ani de-a rândul magistraţii au fost spionaţi, probabil şi controlaţi ori şantajaţi, prin intermediul acestui serviciu secret militarizat aflat în perioada 1991-2005 în subordinea ministrului justiţiei. Informaţiile care se află acum în arhiva SIPA depusă în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi sigilată de o comisie din care am făcut parte şi eu, privesc aspecte profesionale şi de viaţa privată a angajaţilor din sistemul de justiţie, inclusiv a magistraţilor. Faţă de conţinutul documentelor respective (note informative realizate în urma discuţiilor cu diverse persoane, consultării de dosare judiciare ori filaje realizate de agenţii SIPA) consider că acestea nu trebuie să devină accesibile publicului!", se arată în scrisoarea deschisă transmisă de judecătorul Cristi Danileţ ministrului Justiţiei.

Danileţ spune că documentele prezente în arhiva SIPA nu trebuie să devină instrumente de ameninţare sau batjocorire a judecătorilor şi procurorilor.

"Elementele adunate de acest serviciu secret în mod nelegal nu trebuie să devină instrumente de ameninţare sau batjocorire a judecătorilor şi procurorilor, indiferent că sunt în funcţie sau care şi-au încetat deja activitatea. După mine, acele documente nu prezintă niciun fel de credibilitate, iar după inventarierea lor şi separarea de celelalte documente interesând chestiuni administrative legate de activitatea SIPA (inclusiv numele angajaţilor SIPA şi informatorilor acestora), ele trebuie imediat topite. Numai în acest fel se poate pune capăt activităţii de control a carierei magistraţilor de către factori politici şi servicii secrete din perioada 1997-2004", a mai transmis Cristi Danileţ.

De altfel, judecătorul a cerut Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să facă cercetări după dezvăluirile făcute de jurnalistul Dan Andronic, magistratul susţinând că nu a sustras, copiat, stocat sau dezvăluit informaţii cuprinse în notele consultate din arhiva SIPA. Sesizarea a venit după ce Andronic a susţinut, într-un articol publicat pe evz.ro, că arhiva SIPA ar fi fost copiată în timp ce era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei, comisie formată din judecătorul Cristi Danileţ şi procurorul DNA Paul Dumitriu. Plângerea făcută de Cristi Danileţ a fost trimisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţie la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, referindu-se la desecretizarea arhivei SIPA, că în cel mai scurt timp va face această procedură, acesta precizând că trebuie respectate toate procedurile legale.

"Respectând procedurile legale, în cel mai scurt timp, desecretizez arhiva SIPA", a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

Tudorel Toader a precizat că nu a fost presat să ia această decizie.

"Nu m-a presat şi nu mă presează nimeni, există o lege 24 pe 2000 privind normele de tehnică legislativă. Normele de tehnică legislativă ne obligă să respectăm anumiţi paşi procedurali. Eu am decis să desecretizez arhiva pentru că este un subiect care s-a repetat de foarte multe ori în spaţiul public, de regulă la venirea unui nou ministru al Justiţiei. Dacă există un interes public constant şi atât de evident pentru conţinutul acestei arhive, sigur interesul public trebuie respectat şi o voi desecretiza. Procedura va fi cea legală", a spus, la ieşirea de la şedinţa CSM, ministrul Justiţiei.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a declarat că desecretizarea arhivei SIPA ar trebui făcută pe etape.

"Ministrul Justiţiei spunea că acest proces ar trebui făcut în mai multe etape, lucru cu care eu sunt întru totul de acord şi anume o inventariere a categoriilor de documente care ar putea face parte din această arhică SIPA şi în funcţie de specificul lor se va proceda sau nu la desecretizare. Dacă aceasta este declaraţia de dimineaţă a domnului ministru, eu o susţin, sunt de acord cu dânsul", a declarat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecătorul Cristina Tarcea.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut Ministerului Justiţiei, printre altele, publicarea componenţei comisiilor care s-au ocupat de arhiva SIPA, precum şi măsurile dispuse de acestea, dar şi data sigilării arhivei.

CSM a transmis, prin intermediul unui comunicat de presă, că este necesară clarificarea situaţiei arhivei SIPA dintr-o dublă perspectivă: aceea a situaţiei juridice actuale şi a presupusei folosiri a informaţiilor din cuprinsul fondului arhivistic în diverse scopuri.

"Plenul CSM solicită Ministerului Justiţiei, în calitate de custode al arhivei SIPA, să comunice elementele necesare pentru lămurirea cu prioritate a unor aspecte, precum componenţa comisiei înfiinţate în baza HG 127/2006, potrivit ordinului emis de ministrul Justiţiei, cu enumerarea concretă a atribuţiilor, responsabilităţilor, modalităţii/procedurii efective în care şi-a desfăşurat activitatea această comisie, precum şi prezentarea rapoartelor intermediare (pentru situaţia în care astfel de acte au fost întocmite), a raportului final şi/sau a oricărui alt document care poate fi asimilat unei descărcări de atribuţii/sarcini/îndatoriri/responsabilităţi, întocmit la momentul predării fostei DGAP către Administraţia Naţională a Penitenciarelor", se arată în documentul transmis de CSM Ministerului Justiţiei.

Totodată, CSM a solicitat să fie cunoscut numărul comisiilor înfiinţate ulterior şi componenţa nominală a acestora, constituite la nivelul Ministerului Justiţiei, având ca scop inventarierea sau verificarea arhivei SIPA, precum şi toate măsurile dispuse în urma desfăşurării acestor comisii, în situaţia în care au existat. Consiliul mai vrea şi data sigilării arhivei şi procesul verbal întocmit în acest sens, dar şi menţionarea modalităţii de pătrundere ulterioară în interiorul acestei arhive, dacă acest lucru s-a întâmplat. Totodată, CSM cere detalii despre "existenţa unor măsuri luate la nivel de CSAT (hotărâri/avize), comunicate Ministerului Justiţiei, în situaţia în care au fost depuse sau, dimpotrivă, identificarea unei/unor eventuale sesizări a CSAT de către Ministerul Justiţiei pe tema modalităţii de gestionare, în timp, a arhivei SIPA".

"Consiliul Superior al Magistraturii apreciază necesară clarificarea tuturor aspectelor mai sus menţionate în contextul în care după mai bine de 12 ani de la adoptarea Hotărârii de Guvern nr 127/2006 privind desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie din subordinea Ministerului Justiţiei, această temă nu a primit încă niciun răspuns", potrivit sursei citate.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.