Ce efecte ar putea avea publicarea Hotărârii CSAT care a stat la baza încheierii protocoalelor SRI. Fost judecător CCR: „Prostia sau ticăloșia nu sunt vulnerabilități”

Unii juriști precizează că publicarea hotărârii CSAT ar putea genera probleme grave, dacă se constată că ofițerii SRI au dobândit, pe baza acesteia, competențe în afara legii.

„Ce bănuim cu toții, dar nu știm, este faptul că ei au asimilat în cadrul acestei hotărâri faptele de corupție și de spălare de bani. Practic, prin acestea s-ar fi oferit competențe suplimentare, nelegale, celor de la SRI. În ce privește efectele, din punctul meu de vedere, dacă hotărârea va avea conținutul acesta, deci dacă într-adevăr adaugă niște competențe ofițerilor SRI, care nu sunt în legea de organizare, avem o mare problemă. Atunci vom ști exact de unde au pornit toate, și anume, de la CSAT, ceea ce e extrem de grav. Eu tot zic de ceva vreme că singura soluție e un conflict juridic de natură constituțională, prin care Parlamentul să se plângă la Curtea Constituțională că CSAT i-a încălcat competențele. Singurul care legiferează în țara asta este Parlamentul. Nu poate legifera nimeni, mai ales un organ secret, cum e CSAT, prin hotărâri secrete”, a declarat pentru MEDIAFAX, avocatul Toni Neacșu, fost membru CSM.

Fostul președinte Traian Băsescu spune că, din informațiile pe care le are, această hotărâre ar trebui să fie publică.

„Sincer să fiu, din câte știu, dacă nu are 0 este liber la informare publică. (…) Problema e dacă e corect redactat numărul în protocol, nu am de unde să știu. În schimb, paradoxal, pentru că am o memorie bună, că pot satisface curiozitatea. Citez din memorie ca și cum aș avea hotărârea CSAT în față. Această hotărâre vizează combaterea corupției, fraudei, spălării banilor și se adresează la patru instituții: Ministerul de Finanțe, Ministerul Public, Parchetul Național Anticorupție și Ministerul Justiției. Nu apare niciun SRI, nici măcar Ministerul de Interne”, a declarat Traian Băsescu săptămâna trecută.

Același lucru l-a precizat, pentru MEDIAFAX, și fostul judecător CCR, Toni Greblă.

„Din câte îmi amintesc, are numărul 17. Iohannis ar trebui să o publice, atâta tot. Nu să o desecretizeze, pentru că ea nu a fost secretizată. Dacă ar fi fost secretizată, avea un număr cu 0 sau 00 sau 000, depinde de gradul de secretizare. În principiu, hotărârea CSAT are caracter obligatoriu cu condiția să fie publicată în Monitorul Oficial. Documentele secrete nu pot să aibă niciun efect în ceea ce privește activitatea judiciară, pentru că e vorba de drepturile și libertățile oamenilor și nu pot să fie știrbite, atinse prin alte acte decât prin lege cu caracter organic. În al doilea rând, trebuie să vedem atribuțiile și dacă ar conține câteva elemente de nelegalitate. După cum s-a exprimat Băsescu, ei nu au dat, ci doar au stabilit că ar fi corupția, vulnerabilitate la siguranță națională. Prostia sau ticăloșia nu sunt vulnerabilități”, a spus fostul judecător CCR.

Fostul judecător CCR susține că solicitarea de desecretizare a tuturor protocoalelor este un efect inevitabil al apariției informațiilor referitoare la documentelor de colaborare.

„După părerea mea, este efectul bulgărelui de zăpadă. Odată ce s-a aflat despre ilegalitățile conținute în acest protocol care a fost deja desecretizat, opinia publică, alte instituții ale statului vor face în așa fel încât într-un interval foarte scurt să fie publice toate și mai ales să fie luate măsuri împotriva celor care au semnat astfel de documente. Structura care a comis abuzuri nu poate ea însăși să le îndrepte. Era o inepție ce susținea Băsescu, să rămână în continuare Kovesi, ca să pună pe picioare DNA astfel cum era el odată pe vremea lui Morar. Acest lucru nu se poate întâmpla. Trebuie să fie oameni noi, care să nu fie legați de trecut”, a mai spus acesta.

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, susține că e necesară publicarea hotărârii, după care să urmeze o analiză riguroasă.

„E nevoie de o transparență totală în acest proces, de publicarea tuturor hotărârilor CSAT care au privit justiția, a protocoalelor ori înțelegerilor (că să nu avem discuții pe semantică, mă refer la absolut ORICE tip de act ce a consfințit cooperări, colaborări, activități comune, relații între instituții judiciare și alte autorități) iar la sfârșit să facem o evaluare riguroasă a tot ce s-a întâmplat, pentru că avem dreptul să știm adevărul. Tot adevărul!”, a scris judecătorul, pe Facebook.

Într-un răspuns la o solicitare a MEDIAFAX, CSAT a explicat că, în conformitate cu prevederile Constituției României și ale Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea instituției, Consiliul reprezintă autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională, menționând că nu se pot furniza informații referitoare la această hotărâre.

„În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) și ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 415/2002, ședințele Consiliului au caracter secret, iar hotărârile acestuia se comunică autorităților administrației publice și instituțiilor publice la care se referă, integral sau în extras, ori instituțiilor publice care au responsabilități privind punerea în aplicare a prevederilor acestora; În temeiul exigențelor legale sus-menționate, a căror aplicare în activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării este imperativă, solicitarea dumneavoastră nu poate primi un răspuns favorabil”, arată răspunsul CSAT.

La ultima ședință a plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), membrii au decis să ceară Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) comunicarea Hotărârii nr. 17/2005, iar în situația în care hotărârea are caracter secret, să se aprecieze asupra desecretizării.