19 mai 201711:352235

ACADEMIILE OAMENILOR DE NEŞTIINŢĂ. Profesor: „Nu văd cum ar putea fi considerat autor consacrat cineva cu indice Hirsch egal cu 0”

Academiile ştiinţifice apărute în ultimii 20 de ani înghit milioane de lei din bani publici, spun specialiştii. Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi Academiei Ştiinţelor Securităţii Naţionale sunt cele mai cunoscute şi cele mai controversate astfel de instituţii.

De peste 150 de ani, Academia Română este instituţia care asigură o continuitate a cercetării de la noi din ţară, cel puţin la nivel teoretic. Potrivit site-ului instituţiei, Academia are 87 de membri titulari, 79 de corespondenţi, 33 de membri de onoare din ţară şi 92 de membri de onoare din străinătate. Toţi plătiţi din bani de la bugetul de stat. Mai exact, conform legii 725/2001, fiecare membru titular primeşte o indemnizaţie lunară de 3.000 de lei, iar un corespondent, 2.500 de lei.

“Academia Română este cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală, ce reuneşte personalităţi din ţară şi străinătate cu realizări deosebite în ştiinţe, litere, arte şi în alte domenii ale spiritului,(…) este continuatorul şi unicul legatar al Societăţii Literare Române înfiinţate în 1866, reorganizată în anul 1867 în Societatea Academică Română şi în anul 1879 în Academia Română, (…) este instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public”, reiese din art 1 al legii nr.752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române.

După 1990, pe lângă această instituţie au început să apară organizaţii şi asociaţii care şi-au luat numele de academii, conduse de persoane care nu ar fi reuşit să devină membri ai Academiei Române. Practic, cei care au fost respinşi de către Academie şi-au creat propriile organisme de cercetare ştiinţifică. Aceste instituţii au fost înfiinţate prin acte normative votate în Parlament.

Prima şi poate cea mai cunoscută este Academia Oamenilor de Ştiinţă din România. Cu o istorie începută pe la 1935, din 1996, instituţia a funcţionat ca organizaţie non-guvernamentală până în 2007, când îşi schimbă statutul.

“Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a funcţionat ca ONG până la apariţia Legii nr. 31-2007, când a devenit instituţie de interes public. Proiectul de Lege a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, iniţiat de Gen. (r) Prof. Univ. Dr. Vasile CÂNDEA şi Senator Ion BASGAN (…) a fost susţinut în faţa Parlamentului României şi aprobat aproape în unanimitate atât în Camera Deputaţilor cât şi în Senat. Legea a fost înaintată spre promulgare Preşedintelui României, intrând în vigoare din 15 ianuarie 2007 (Legea 31/15 ian. 2007, publicată în MO nr. 35 din 18 ian 2007)”, potrivit informaţiilor prezentate pe site-ul AOSR.

Schimbându-şi statutul şi devenind instituţie de interes public, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România începe să primească bani de la stat. Dar indemnizaţia primită de la stat are şi ea un preţ, legea precizând clar că “membrii AOSR nu pot purta titlul de academician”.

“Membrii titulari ai AOSR primesc o indemnizaţie lunară brută în valoare de 2.000 lei dacă aceştia nu sunt beneficiarii unei alte indemnizaţii academice. Membrii de onoare pot primi o indemnizaţie de merit prin hotărârea adunării generale (…). Membrii prezidiului AOSR, precum şi membrii consiliului onorific beneficiază de o indemnizaţie lunară majorată cu 20%“, se arată în art. 8 al legii nr.31/2007 privind funcţionarea şi organizarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Calculând estimativ cifrele prezentate pe site-ul AOSR, se constată că această academie are peste 250 de membri titulari şi corespondenţi pentru care statul plăteşte aproximativ 250.000 de lei lunar. La aceştia se mai adaugă încă pe atâţi asociaţi, membri din strainătate şi membri onorifici.

De exemplu, Secţia de Ştiinţe Medicale are nu mai puţin de 32 de membri titulari şi corespondenţi, 13 membri onorifici şi asociaţi şi alţi 32, în străinătate. Numeroasă este şi secţia de Ştiinţe Tehnice, care are 39 de membri, printre care se numără şi fostul preşedinte al României, Ion Iliescu.

Cât despre rezultatele muncii acestei instituţii, nu sunt foarte multe lucruri de spus. Legea 31/2007 precizează că “principalele atribuţii ale AOSR sunt: conceperea, promovarea, dezvoltarea, sprijinirea şi protejarea ştiinţei sub toate formele, acţiunile şi metodele directe, indirecte sau adiacente”. Pe site-ul Academiei Oamenilor de Ştiinţă sunt prezentate nişte publicaţii în care membrii scriu şi patru “unităţi de cercetare”.

Printre persoanele cunoscute care activează aici se află Ecaterina Andronescu, care este şi membru fondator, Ion Cristoiu, Teodor Meleşcanu, actual ministru al Afacerilor Externe, ÎPS Nifon, ÎPS Teodosie sau Gheorghe Mencinicopschi, condamnat la închisoare în dosarul privatizării frauduloase al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Academia Oamenilor de Ştiinţă nu este singurul organism care funcţionează în această manieră, pe banii statului.

Printre cele mai cunoscute ONG-uri transformate peste noapte în academii se numără Academia de Ştiinţe Medicale, Academia de Ştiinţe Tehnice din România, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Academia de Ştiinţe Juridice şi Academia de Ştiinţe Militare.

Cea din urmă pare a fi un adevărat mister pentru lumea ştiinţifică, spun specialiştii. Potrivit site-ului Academiei Ştiinţelor Securităţii Naţionale (ASSN), este o “instituţie publică de interes naţional, în domeniul cercetării ştiinţifice din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de consacrare academică, aflată în coordonarea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii”.

Marian Zulean, profesor la Universitatea din Bucureşti, a realizat, de-a lungul timpului, mai multe evaluări şi rapoarte referitoare la calitatea învăţământului superior din România şi în privinţa cercetării ştiinţifice de la noi din ţară. Acesta a scris într-un articol editorial că “academicienii ”de securitate naţională” ar trebui să reprezinte crema „intelligence-ului”. Consacrarea academică se măsoară prin intermediul indicelui Hirsch (h). Valoarea acestui indice este dată de activitatea de cercetare făcută şi de numărul de lucrări ştiinţifice scrise şi citate. Marian Zulean a calculat indicele h pentru fiecare dintre cei 21 de membri ai Academiei Ştiinţelor Securităţii Naţionale.

Printre cele mai rezonante nume se numără Adrian Curaj şi Remus Pricopie, foşti miniştri ai Educaţiei, George Maior, fost director al Serviciului Român de Informaţii sau Vasile Dîncu, fost vicepremier. Fostul ministru al Afacerilor Interne şi fost vicepremier, Gabriel Oprea, care a fost membru fondator al acestei academii, nu mai figurează pe lista “personalităţilor” care activează în această instituţie.

“Din punct de vedere scientometric sunt câteva observaţii spectaculoase.«Academicienii» noştri au o producţie ştiinţifică insignifiantă, indicele h cumulat fiind 59, cât al unui singur cercetător internaţional (BarryBuzan). Cei mai mari indici h aparţin profesorilor Adrian Curaj şi Iordan Bărbulescu (care au publicat, însă, în alte domenii decât studiile de securitate clasice). O a doua observaţie este că mai mult de jumătate dintre academicieni au indice «0» sau «1», mediana întregii academii fiind 2. Un simplu departament de ştiinţe sociale al Universităţii din Bucureşti are o mediană de 8. Nu văd cum ar putea fi considerat «autor consacrat» cineva cu indice h egal cu «0» (cazul ambasadorului României în Marea Britanie şi fost consilier prezidenţial, Dan Mihalache sau al vicepreşedintelui ASSN, Florin Moisescu)”, a arătat Marian Zulean în evaluarea sa.

Potrivit site-ului ASSN, la secţiunea “Publicaţii”, membrii acestei “instituţii de interes public” au realizat un singur număr al Revistei Academiei Ştiinţelor Securităţii Naţionale, în anul 2016. Zuleanu a explicat asemănarea conţinutului revistei cu alte publicaţii internaţionale.

“Nu voi analiza, deocamdată, conţinutul academic al fiecărui articol, ci revista ca atare. Vreau să vă dau un «Breaking news»: am verificat acest număr al RASSN cu softul antiplagiat Turnitin şi am descoperit un indice de similitudine de 14%. Similitudinea nu înseamnă, neapărat, că autorii au plagiat (pentru asta trebuie făcută o analiză a fiecărei similitudini), dar am suspiciuni rezonabile că «academicienii» nu ştiu să scrie sau să citeze, conform cutumelor academice. Cea mai flagrantă similitudine se regăseşte în articolul «European Union Intelligence Agency: is it a necessary institution for a European Army?» (pag. 25-34), scris de către John M. Nomikos, o mare parte din text fiind preluată dintr-un alt articol scris de acelaşi Nomikos, în 2014, cu titlul «European Union Intelligence Analysis Centre (INTCEN): Next stop to an Agency?», fără a se specifica acest lucru în vreo notă. La fel de contestabile sunt citarea de paragrafe întregi din legi, statut, planuri strategice sau regulamente de organizare, fiind preluate blocuri întregi de text, fără ghilimele sau trimitere bibliografică”, a mai transmis Zulean.

Aşa zişii “academicieni” primesc şi ei bani de la bugetul de stat. OUG 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice reglementează “salariul” pe care aceştia îl primesc pentru că fac parte din acest organism.

“Membrii titulari ai ASM beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră egală cu indemnizaţia membrilor titulari ai Academiei Române, în limita fondurilor disponibile. (…) Membrii corespondenţi ai ASM beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră egală cu 50% din valoarea indemnizaţiei membrilor titulari ai Academiei Române, în limita fondurilor disponibile”, reiese din OUG 83/2014, art. 26, alin. 1şi 2.

În perioada în care Adrian Curaj era ministru al Educaţiei s-a lansat ipoteza conform căreia această funcţie nu era compatibilă cu poziţia de membru ASSN. În acest context, Curaj a declarat, anul trecut, că banii primiţi de la academie au fost donaţi şi că va renunţa la indemnizaţia primită.

"Indemnizaţia este 2.700 de lei, este aceeaşi pentru toţi membrii. Am donat-o, aşa cum am spus, nu am mai primit-o după prima donaţie. O singura dată dată am primit-o după ce am ajuns ministru că nu am reuşit...Şi am primit de la ANI hârtia clară care este şi online că nu este niciun fel de conflict de interese. Hârtia am cerut-o sau, mă rog, opinia ANI am cerut-o imediat ce am ajuns în poziţia în care sunt. Am cerut să nu mai primesc indemnizaţia de la Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (ASSN). Ce am primit după ce am devenit ministru am donat şi după aceea am solicitat să nu mai primesc. Valoarea cred că este de salariu mediu", a explicat Adrian Curaj în martie 2016.

În timp ce aceste academii primesc indemnizaţii de la bugetul de stat, Comisia Europeană demonstrează că banii daţi de România pentru cercetarea ştiinţifică sunt de la an la an tot mai puţin, plasându-ne pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

În contextul lipsei fondurilor pentru acest domeniu, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în 2015, două legi. Una pentru funcţionarea Academiei Ştiinţelor Militare, în prezent Academia Ştiinţelor Securităţii Naţionale şi cealaltă pentru înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România.

Potrivit Comisiei Europene, “România este un inovator modest. Performanţa inovării a crescut până în 2010, după care a scăzut. Performanţa inovaţiei, în 2015, era la un nivel semnificativ mai mic decât în 2008. În timp, performanţa relativă s-a înrăutăţit de la aproape 50%, în 2008, la 34,4%, în 2015”.

Tot de pe site-ul Comisiei Europene reiese că imediat deasupra noastră sunt bulgarii, care au o activitate ştiinţifică cu aprope 10% mai mare decât în România. Iar înaintea Bulgariei sunt Croaţia şi Lituania cu un procent de 54%. Dintre ţările europene, Suedia investeşte cel mai mult în cercetare şi a reuşit în 2015 să urce până la 135%.

Bugetul României pentru 2017 alocă domeniului de cercetare doar 0,22% din PIB, adică, 1,76 miliarde de lei, cu 22 de milioane mai mult decât în anul precedent. Guvernanţii şi-au propus însă ca până în anul 2020, banii pentru această ramură să crească până la 1%.

În ceea ce priveşte banii alocaţi pentru “rentele viagere” ale academiilor, suma se ridică la aproximativ 40 de milioane de lei, susţin surse din domeniul de cercetare. Din bugetul statului, nu este mult, dar specialiştii apreciază că o astfel de sumă ar putea acoperi o parte din cheltuielile unui program de cercetare, de exemplu sau modernizarea unor şcoli.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.