no author
Andrei Pal
845 vizualizări 17 apr 2018

Cu această ocazie a sărbătorit şi împlinirea a 82 de ani, vârstă la care continuă să savureze handbalul pe pâine.

”M-am îngrăşat în România, prea multă mâncare... (n.r. Petre Ivănescu râde). Mă simt foarte bine, nu am mari probleme, mă mişc, merg cu maşina, beau şi alte chestii”, au fost primele impresii împărtăşite de campionul mondial, care apoi ne-a relatat şi cum se mai ”înţelege” cu handbalul: ”Mă mai duc la meciuri în Germania, la Gummersbach în special când am dispoziţie, dar în general stau liniştit. Am mai scris un articol în Handball-Woche, m-au enervat antrenorii cu scrisul lor pe tăbliţă la time-out. M-am întrebat ce tot scriu antrenorii în acel minut. Este o tâmpenie, parcă jucătorii ar fi roboţi. Eu spun că nu ajută foarte mult, pentru că fiecare jucător are şi tactica lui personală, trebuie să stea să gândească. La time-out, jucătorilor trebuie să le spui lucruri generale, nu cum să alerge. Antrenorul scrie pe tăbliţă şi se uită doar 3-4 jucători, pentru că restul privesc spre alte părţi!”

Petre Ivănescu a fost căpitanul echipei naţionale care în 1961 învingea Cehoslovacia cu 9-8 în finala Campionatului Mondial. Titlul respectiv a fost cucerit după două reprize de prelungiri

Petre Ivănescu ne-a mărturisit că nu mai are nicio legătură cu cineva din Federaţia Română de Handbal, ”de când a plecat Cristian Gaţu, s-a terminat, nu mai am niciun contact”, dar urmăreşte meciurile din Liga Naţională, cele din cupele europene ale reprezentantelor României şi cele ale echipelor naţionale ori de câte ori are ocazia. ”Am un receiver pe care îl iau peste tot cu mine, în Germania, în Spania, mă uit mult la canalele româneşti”, ne-a spus Petre Ivănescu, care a evidenţiat şi ceea ce îi place cel mai mult azi în handbalul românesc: ”Îmi place de fostul antrenor al naţionalei, cel care a fost şi la Vâlcea, de Gheorghe Tadici, pentru că are o echipă numai cu jucătoare române. Asta îl onorează, este frumos şi stă şi pe sus pe undeva în clasament. Părerea mea este că handbalul românesc trebuie ridicat şi cu antrenori români, nu cu oameni care sunt aduşi cu 2-3 zile înaintea unui meci. Nu există antrenori în lume care să facă minuni peste noapte”.

”Nu ştiu cu ce ajută asta, nu are logică treaba, să aduci handbalişti doar de la primele 10 naţionale”

Antrenor şi manager ani buni în Bundesliga, campionat fără restricţii pentru jucătorii străini, Petre Ivănescu a vorbit şi depre subiectul arzător al momentului din România, cel legat de noile criteriile de valoare impuse de FRH în cazul jucătorilor străini: ”Nu ştiu cu ce ajută asta, nu are logică treaba, să aduci handbalişti doar de la primele 10 naţionale. Poate fi un jucător la o echipă naţională care nu este aşa de grozavă, dar handbalistul este nemaipomenit. Un jucător talentat îl aduci, îl iei. Credeţi că la echipele germane am luat numai jucători străini de naţională? Am căutat jucători talentaţi, tineri, care s-au ridicat foarte mult. Într-un an de zile sunt gata şi lucrează de rup. Şi sunt şi ieftini! Este o prostie dacă spui că prin aceste reguli sunt protejaţi mai mult jucătorii români. Poate să zică: <<Nu aveţi voie să jucaţi decât cu doi jucători străini în teren şi atunci îi protejează clar pe români>>. Nu ştiu cine a gândit-o, dar treaba este puţin lipsită de logică”.

Cu această ocazie am abordat cu ”Maestrul” şi despre naţionala Germaniei, cu a reuşit să renască într-un campionat – Bundesliga – dominat de străini. ”În Germania nu s-a pus niciodată problema ca străinii să fie restricţionaţi. Iar acum Germania are şi o echipă naţională puternică, formată din jucători tineri, le mai trebuie un antrenor. Treaba merge pentru că sunt jucători tineri între profesionişti. În Bundesliga a funcţionat foarte bine simbioza între jucătorii străini şi cei autohtoni. Cum s-a ridicat Germania la nivel de echipă naţională? În primul rând este altă mentalitate”, a susţinut Petre Ivănescu.

”Nu cred că aş mai putea trăi aici”

Plecând de la subiectul mentalitate, Petre Ivănescu ne-a relatat că a trăit un adevărat şoc când a fost zilele trecute... în Piaţa Obor. ”Mentalitatea românească a rămas ca acum 27 de ani. M-am dus în Obor ...., cei care vând m-au repezit. Ei trebuie să zâmbească, nu să mă repeadă, să mă apostrofeze, să mă jignească. Sunt neplăcut impresionat de nepoliteţea oamenilor cu care mă întâlnesc în taxi, la piaţă. Nu mai sunt obişnuit cu treaba asta, este altă lume pentru mine, îmi sare în ochi. Nu vorbesc de prieteni, aceştia îmi lipsesc, la fel familia îmi lipseşte, dar nu cred că aş mai putea trăi aici. Când ies afară, o iau peste gură şi mă indispune pentru că nu sunt obişnuit. E grav, iar mentalitatea din societate se reflectă şi în sportul românesc”, a tras concluziile Petre Ivănescu.

Petre Ivănescu:”Sunt şocat că au trecut atâţia ani şi nu s-a schimbat mentalitatea. Este foarte drăguţ în hotel, dar cum dau cu nasul de taximetrişti sau mai ştiu eu ce, e şocant”.

”M-am dus să văd şi eu Piaţa Obor, au auzit că s-au făcut hale. Într-adevăr, au făcut frumos, ca în Germania sau ca în Spania, dar oamenii sunt nepoliticoşi, neinteresaţi să vândă, nu ştiu de ce. Dacă mă duc în piaţă în Germania, îmi zâmbeşte de la 10 metri. Profesional, dar îmi zâmbeşte, mă primeşte politicos”

Cine este Petre Ivănescu (82 ani)

Activitate ca jucător:

Dublu campion mondial cu România (1961 şi 1964)

Golgheterul Campionatului Mondial din 1961

205 selecţii la prima reprezentativă pe parcursul a 10 ani

13 titluri naţionale cu Dinamo

Câştigător al Cupei Campionilor Europeni cu Dinamo în 1965

Activitate după ce a renunţat să mai joace

A antrenat la nivelul Bundesligii peste 30 de ani, timp în care a câştigat, printre altele, titlul cu Gummersbach în 1982 şi 1983 şi cu Tusem Essen (1986)

A câştigat Cupa Campionilor Europeni cu Gummersbach (1993)

A fost selecţionerul Germaniei şi României

Diverse funcţii de conducere la Gummersbach şi Essen

--

Citește și: