Maria Bîrnaure
Maria Bîrnaure
540 vizualizări 15 mai 2018

Grăsimile trans sunt considerate cel mai periculos tip de grăsimi. Acestea cresc nivelul colesterolului rău (LDL) în organism şi în reduc pe cel bun (HDL). Creşterea nivelului LDL conduce la riscul apariţiei bolilor cardiace, care reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. 

Potrivit OMS, peste 500.000 de decese survenite în urma bolilor cardiovasculare au avut la baza consumul de grăsimi trans. Cunoscute şi sub numele de acizi graşi trans, aceste grăsimi sunt create prin adăugara de hidrogen în uleiul vegetal, într-un proces numit hidrogenare. Aceste substanţe sunt folosite în prepararea alimentelor pentru a ajuta la menţinerea prospeţimii acestora, la prelungirea termenului de garanţie şi la aspectul general. 

Margarina este unul dintre produsele industriale care conţin grăsimi trans, alături de snacks-uri, produse de patiserie şi alimente prăjite. 

Uleiurile parţial hidrogenate au fost pentru prima dată introduse în alimentaţie la începutul secolului XX, ca înlocuitor al untului şi au devenit şi mai populare între anii 1950-1970, odată cu descoperirea efectelor negative pe care grăsimile saturate le au asupra organismului. 

Totuşi, aceste ingrediente pot fi înlocuite în producţia oricăror alimente pentru care sunt folosite. 

În acest sens, OMS a lansat ”REPLACE” (n.r. „Înlocuieşte”), un ghid pas cu pas despre cum pot fi eliminaţi acizii graşi trans din alimentaţia mondială.  

Specialiştii propun şase paşi pentru eliminarea acestor substanţe extrem de nocive pentru sănătatea noastră din alimentaţie:

  • identificarea surselor alimentare conţinând grăsimi trans şi identificarea celor necesare pentru schimbarea politicilor
  • promovarea înlocuirii grăsimior trans cu grăsimi şi uleiuri mai sănătoase
  • adoptarea unor măsuri legislative pentru eliminarea grăsimilor trans din produsele industriale
  • evaluarea şi monitorizarea conţinutului de grăsimi trans în alimentaţie şi schimbările în materie de consum la nivelul populaţiei
  • creşterea gradului de conştientizare a efectelor negative pe care grăsimile trans le au asupra sănătăţii în rândul factorilor decizionali, producătorilor, furnizorilor şi consumatorilor
  • punerea în aplicare de urgenţă a regulilor şi politicilor cu privire la eliminarea acestui tip de grăsimi din dieta zilnică

Câteva dintre ţătile foarte dezvoltate au eliminat grăsimile trans din producţia alimentară industrială prin intermediul unor limite legale pe care le-au pus în practică în ceea ce priveşte cantitatea de acizi graşi trans pe care o pot conţine alimentele ambalate. De asemenea, o parte dintre guvernele lumii au implementat interdicţii la nivel naţional în ceea ce priveşte uleiurile parţial hidrogenate, principala sursă a grăsimilor trans din industria alimentară. 

Danemarca a fost prima ţară care a introdus astfel de restricţii, iar rezultatele se văd deja: conţinutul de acizi graşi trans din produsele alimentare a scăzut drastic, iar decesele cauzate de bolile cardiovasculare s-au diminuat simţitor, comparativ cu alte state. 

Rezultatele obţinute de statele care au implementat astfel de măsuri împotriva grăsimilor trans arată că îmbunătăţirea situaţiei este posibilă. 

148.607 de români au murit, în anul 2016, din cauza bolilor cardiovasculare, arată cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică. 

--

Citește și: