Paula Rotaru
Paula Rotaru
4081 vizualizări 20 mar 2017

Consumul de tutun este responsabil de peste 42.000 de vieţi pierdute anual în România(patru în fiecare oră), şi continuă să reprezinte cauza principală de boală care poate fi prevenită. Aceasta înseamnă că responsabilitatea decizională şi colectivă trebuie să se îndrepte cu fermitate către eliminarea acestui factor de risc din vieţile copiilor, tinerilor şi adulţilor, informează CSID

Având susţinerea deplină a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a tuturor organizaţiilor cu obiective similare din alte ţări, România a reuşit, astfel, să iasă din grupul ultimelor 5 ţări europene care nu respectau prevederile Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului referitoare la protejarea cetăţenilor ei faţă de expunerea la fumul de tutun.

La un an distanţă, legislaţia de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise este general acceptată de populaţie şi mediul de afaceri în egală măsură, cu un nivel de respectare şi implementare adecvat. Aceste aspecte înseamnă că, acum, fiecare cetăţean al României se poate bucura de dreptul fundamental la un mediu mai curat, mai sănătos, lipsit de efectele dramatice ale expunerii la fumul de tutun.

Importanţa adoptării acestei legi şi efectele ei directe şi imediate, intens susţinute de către societatea civilă, au fost pe deplin susţinute de datele şi studiile de impact realizate după implementarea ei.

În primul rând, efectele legate de sănătatea publică sunt de o semnificaţie aparte. În decembrie 2016, Ministerul Sănătăţii a prezentat, pe baza sistemului de înregistrare a spitalizărilor, primele rezultate semnificative: scăderea numărului de externări pentru boli atribuibile fumatului în 2016 versus 2015, ceea ce se traduce prin mai puţine îmbolnăviri acute provocate de tutun.

În perioada martie-august 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015 s-au înregistrat mai puţine cazuri externate: cu 5,4% (1.267 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru boli ischemice coronariene; cu 11,5% (88 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru accident vascular cerebral; cu 1,7% (638 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru exacerbare a bronhopenumoniei obstructive cronice sau astm; cu 5,4% (708 cazuri) mai puţine cazuri pentru copiii spitalizaţi pentru exacerbare a astmului sau pentru o infecţie acută de căi respiratorii superioare (IACRS).

„Dacă urmărim datele statistice, vedem că 1.993 adulţi şi 708 copii nu au mai necesitat spitalizare pentru o acutizare a unei boli provocate sau agravate de fumat în 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. Implementarea legii a fost singura schimbare semnificativă produsă în acest interval, deci putem considera în mod rezonabil că îmbunătăţirea este în directă legătură cu aplicarea legii. Acest fenomen s-a înregistrat şi în alte ţări în care s-au aplicat măsuri ferme de reducere a fumatului în spaţii publice”, a declarat la acel moment Vlad Voiculescu, Ministrul Sănătăţii.

Citeşte continuarea în CSID

 

Citește și: