Bomba cu ceas din spitalele din România. De ce unele țări pot, iar noi batem pasul pe loc. Ministrul Sănătății: „Este îngrijorător”

Cu toate că în alte state europene a reușit implementarea unor programe de igienă lansate de Organizația Mondială a Sănătății, în România, puține unități medicale s-au aliniat acestor standarde până în prezent.

Incendiul din clubul Colectiv a devenit picătura care a umplut paharul și a scos la lumină o situație tragică din spitalele românești căreia îi cad victime pacienții. Infecțiile nosocomiale, un subiect despre care nu s-au spus foarte multe înainte ca autoritățile să descopere că o parte dintre cei răniți în Colectiv nu și-au pierdut viața din cauza bacteriilor din spitale și nu din cauza arsurilor care le acopereau corpul.

Aceste bacterii intraspitalicești pot fi luate de orice bolnav în interiorul unității medicale, iar existența lor are la baza lipsa igienei din spitale, neglijența aparținătorilor sau vizitatorilor, dar și a cadrelor medicale – medici, asistente, infirmirere – în special la nivelul secțiilor de chirurgie sau terapie intensivă. Această neglijență perpetuată zi de zi nu face altceva decât să conducă la înmulțirea germenilor în orice spital.

Situația rămâne critică în România, cu toate că Organizația Mondială a Sănătății a lansat un Program Global pentru Siguranța Pacientului, intitulat „Clean care is safer care” (n.r. „Îngrijirea curată este o îngrijire mai sigură”), program care salvează anual între 5 și 8 milioane de vieți în întreaga lume, gândit de profesorul Didier Pittet.

În ultimii 20 de ani, Pittet a coordonat studii în epidemiologie și boli asociate infecțiilor nosocomiale. Împreună cu echipa sa, Didier Pittet a creat „Modelul Geneva”, o strategie multimodală, bazată pe educare, instruire, conștientizarea oportunităților în igiena mâinilor și feedback cu privire la metodele de comportament ale personalului medical. Această metodă determină o reducere cu până la 50% a infecțiilor nosocomiale.

Prezent în România cu ocazia Zilei Naționale a Igienei Mâinilor, Didier Pittet a explicat că din momentul în care a fost preluat de Organizația Mondială a Săntății, programul său a devenit intervenție majoră în 180 dintre cele 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite. state care au înțeles importanța curățării mâinilor pentru evitarea răspândirii infecțiilor în interiorul spitalelor.

Strategia profesorului Pittet susține folosirea în curățarea mâinilor soluție de curățare prin frecare pe bază de alcool și prevede curățarea în cinci momente esențiale, potrivit medicului Andreea Moldovan, din cadrul Spitalului Sfântul Constantin din Brașov, premiată pentru implementarea în România a Metodei Geneva în unitatea medicală în care lucrează. Astfel, curățarea mâinilor cu soluția pe bază de alcool trebuie să se facă:

1. înainte de a atinge pacientul
2. înainte de orice gest aseptic
3. după contactul cu lichidele biologice
4. după ce atingem obiectele din mediul pacientului (noptieră, pat, obiecte personale etc.)
5. înainte să părăsim salonul pacientului.

Iar strategia nu vizează numai cadrele medicale. Vizitatorii sunt implicați și ei în acestă procedură. Ei trebuie să se spele pe mâini înainte de a intra în contact cu pacientul sau în salonul acestuia și mai ales dacă sunt implicați în îngrijirea pacienților. De asemenea, în momentul în care vizitatorul însuși nu se află într-o stare de sănătate bună, vizita ar trebui să fie interzisă, iar în sezonul gripal masca ar trebui să fie obligatorie, a explicat Neil Wigglesworth, președinte al Societății de Prevenire a Infecțiilor din Marea Britanie.

Specialiștii citați admit că nu este posibilă atingerea unui grad 0 de infecție în spitale, însă cel puțin 50% dintre acestea pot fi prevenite, în unele cazuri ajungându-se și la procente de eradicare de 80-90%.

„Nu știm cât de mult putem scădea procentul, însă trebuie să continuăm să le reducem”, susține medicul Neil Wigglesworth.

În ceea ce privește costurile implementării unei astfel de stategii, Didier Pittet și Neil Wigglesworth arată, raportându-se la situația din țările lor, că investiția într-un asemenea program s-a transformat într-o sursă de economie a banilor care, altfel, ar fi fost folosiți pentru tratarea pacienților infectați cu bacteriile intraspitalicești.

Și totuși, cel mai important pas în implementarea unui astfel de program este educarea și informarea oamenilor, făcând din igiena mâinilor un obicei al lor, indiferent de postura în care se află aceștia. „Investiția cea mai importantă este în oameni”, după cum arată și profesorul Didier Pittet.

10.403 cazuri de infecții nosocomiale în România anului 2017

În tot acest timp, potrivit datelor furnizate de către Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică, cele mai frecvente infecții asociate asistenței medicale sunt septicemia, infecțiile respiratorii, digestive, urinare, ale organelor genitale, cutanate, cele ale plăgilor chirurgicale sau cele apărute în urma injecțiilor.

În total, în anul 2017 au fost înregistrate 10.403 cazuri de infecții intraspitalicești. Cele mai multe au fost cele digestive – 4.479, urmate de cele respiratorii – 1.960 și cele urinare – 1.277. În ceea ce privește situația pe județe, cele mai multe cazuri de infecții nosocomiale au fost înregistrate în București – 2.802. Capitala este urmată în acest clasament negru de județele Iași – 1.295 și Cluj – 833. La coada clasamentului se situează județele Ialomița – 24 și Teleorman – 28.

În ceea ce privește situația pe secții, cele mai multe infecții nosocomiale sunt contractate la ATI – 2.439, Chirurgie – 2.141 și Pediatrie – 797.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat că un raport al Comisiei Europene a arătat că țara noastră raportează în jur de 1,4% infecții intraspitalicești, puține în comparație cu numărul de externări și cu alte țări europene, unde media este în jur de 5%.

„Concluziile raportului spun următoarele lucruri: este îngrijorător. Pentru că România, conform statisticilor, la un număr de pacienți care ies din spital, are doar 1,4% infecții asociate actului medical față de Germania, care are 3,5%, Danemarca care are 5,3%, Belgia 6,3%. Deci suntem foarte buni (ironic -n.r.), înseamnă că avem spitale foarte curate, că nu avem pacienți cu infecții asociate, înseamnă că totul merge strună în sistem. Concluzia finală a raportului totuși o voi citi – nivelurile actuale de rezistență antimicrobiană din România sunt îngrijorătoare. Este un raport ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control- n.r.). Este un raport care scoate în evidență toate problemele pe care sistemul medical din România în acest moment din acest punct de vedere le are”, a declarat ministrul Sănătății, în cadrul evenimentului Romanian Hand Hygien Day.

Pintea a explicat că mulți manageri de spitale raportează mai puține infecții asociate asistenței medicale din cauza sancțiunilor pe care le-ar putea primi, motiv pentru care ministrul Sănătății ia în considerarea schimbarea indicatorilor de performanță.

„Un sistem medical performant presupune, pe lângă specialiști foarte buni, pe lângă echipamente medicale de înaltă performanță și respectarea regulilor de igienă. Avem foarte multe reguli în sistem numai că ele trebuie și respectate. (…) Am constatat că sunt multe spitale unde nu prea se pune accent pe respectarea regulilor. Vreau să vă spun, din experiența mea în calitate de manager de spital, că această curățenie în spitale nu este direct proporțională cu fondurile. Și pentru că suntem multe femei – știți ca o bună gospodină, care chiar dacă nu are bani să cumpere cea mai scumpă mobilă, cele mai scumpe covoare, poate să facă din locuința sa un loc primitor”, a adăugat ministrul Sănătății.

Președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a explicat că infecțiile intraspitalicești nu pot fi eliminate total din spitale, dar numărul acestora poate fi diminuat considerabil dacă medicii și pacienții ar respecta regulile de igienă.

„Nu putem să eliminăm infecțiile din spitale, dar putem să le reducem, mai ales pe cele grave cu germeni multirezistenți. Fiecare unitate medicală trebuie să facă traininguri periodice legate de instruirea personalului, trebuie să existe un responsabil care să se ocupe de această educație continuă, să verifice dacă în toate spațiile din spital, inclusiv în saloanele pacienților, există la dispoziție apă și săpun sau substanșe antiseptice pentru mâini și cred că lucrul acesta revine direct managerului. (…) Dacă nu raportăm infecțiile, înseamnă că nu cunoaștem fenomenul real și ne păcălim singuri. Lucrul acesta trebuie acceptat de toată lumea. Aceste infecții există, nu pot fi eliminate din spitale, important este ca numărul lor să fie limitat și să nu fie infecții grave produse de bacterii multirezistente”, a precizat Rafila.

De asemenea, acesta a explicat că este nevoie de educație pentru sănătate în școli, astfel încât, elevii să deprindă de mici importanța spălatului pe mâini.

„Dacă ne uităm pe statistici, o să vedem că și consumul de săpun în România este scăzut, nu mai discutăm de consumul de antiseptice, acesta fiind un indicator care monitorizează modul în care personalul medical și pacienții își spală mâinile sau le dezinfectează după caz. (…) Ceea ce trebuie să avem în vedere este ca, mai întâi, să reușim, prin educația generală, introducerea obligatorie a educației pentru sănătate în școli va reduce foarte mult dintre patologii, mai ales, pe cele din zona infecțioasă. Dacă vom învăța copiii să se spele pe mâine, o să reușim să îi învățăm și pe părinții lor să se spele pe mâine și lucrul acesta ține și de un anumit nivel de dezvoltare socială a unui popor”, a subliniat Președintele Societății Române de Microbiologie.