1143 vizualizări 9 ian 2018

“Pacienţii mei fumează propriu-zis de la vârsta de 18-20 ani, dar încep să cocheteze cu ţigara de la 14-16 ani. Recordman-ul meu, în sens negativ evident, este un pacient care fumează de la 6 ani. Am, de asemenea, un pacient ce fumează de la 8 ani şi care are funcţia pulmonară redusă cu 80% faţă de normal, la vârsta actuală de 40 ani. Vârsta de începere a fumatului depinde şi de condiţiile socio-economice: cu cât ele sunt mai precare, cu atât vârsta este mai timpurie”, descrie tabloul sumbru al acestui obicei medicul primar pneumolog Laura Cardoş, din cadrul spitalului Onco Card.

Iniţial, fumul de ţigară irită şi inflamează căile aeriene. În timp, scade imunitatea şi creşte riscul infecţiilor, bolilor dermatologice şi pe cel al celor cardiovasculare. Apoi, treptat, în ani, apar distrugerile iremediabile de la nivelul plămânilor. Nicotina, monoxidul de carbon şi gudronul sunt doar câteva dintre substanţele chimice care compromit structurile celulare ale plămânilor.

“90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, adică apar la fumători. Substanţele toxice din fumul de ţigară produc treptat modificări ale ADN-ului celular, având efecte mutagene, care determină apariţia cancerului pulmonar. Riscul îmbolnăvirilor este direct proporţional cu numărul de ţigări fumate pe zi, dar şi cu numărul anilor de fumat. Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumează 20 ţigări pe zi comparativ cu cei care fumează o ţigară pe zi. În fumul de ţigară, există substanţe radioactive (de exemplu, plutoniu), care determină transformarea celulelor normale în celule canceroase. Fumul de ţigară conţine peste 4000 de compuşi chimici, dintre care 50 de compuşi sunt dovediţi a fi cancerigeni. Totodată, riscurile sunt mai mari în cazul consumării ţigărilor fără filtru decât al celor cu filtru”, adaugă medicul.

Citeşte continuarea în Descoperă!

 

--

Citește și: