Raluca Pancu
Raluca Pancu
1458 vizualizări 18 mar 2017

Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor ar fi trebuit să poarte, miercuri, o a treia şi ultimă rundă de dezbatere pe marginea modificării şi completării Legii 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, lucru care nu s-a întâmplat, raportul urmând să fie elaborat în comun cu Comisia juridică. Necunoscuta care planează în continuare este procesul legislativ pe care îl vor favoriza deputaţii, respectiv care dintre cele două forme finale de lucru va ajunge la votul din plen.

Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civica şi Plantăm fapte bune în România susţin că "aprobarea OUG 51/2016 cu amendamentele necesare stabilite este cea mai sigură şi directă cale pentru completarea legii contravenţiilor silvice", în caz contrar, România riscând să se confrunte cu " trei probleme grave".

"Începe o avalanşă a anulării acestor sancţiuni, înlăturarea acestor prevederi ale OUG 51 ar duce la vechile prevederi ale legii 171 şi, a treia problemă destul de gravă: am reintra în procedura de infringement, ceea ce ar fi catastrofal pentru statul român. Totul pentru a proteja proprietatea. De fapt, asta încearcă OUG 51: să protejeze proprietatea împotriva acestor furturi, abuzuri, inclusiv de complicitatea personalului silvic. Noi am militat pentru îmbunătăţirea salarizării personalului silvic, există fonduri şi trebuie să înlăturăm şi această presiune, care vine şi din lipsa compensărilor pe care trebuie să le acordăm pentru pădurile care au restricţii la tăiere", a explicat, pentru Gândul, vicepreşedintele Fundaţiei Eco-Civica, Dan Trifu.

În cazul în care s-ar merge pe varianta proiectului de lege din 2014, odată ajuns la vot în plen, unele dintre amendamente ar risca să fie respinse, în lipsa consensului, susţine Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii la Greenpeace România.

"Se poate trezi cineva în Parlament să zică 'domne, acel articol e o prostie, trebuie să îl tăiem'. De aici îngrijorarea că putem să vulnerabilizăm acest proces pentru faptul că nu se merge pe procedura cea mai simplă care ne asigură continuitate legislativă fără niciun fel de dubiu", a declarat, pentru Gândul, Valentin Sălăgeanu.

"Scrupuloşii zic că nu e vid legislativ, că există legea din 2010. Da, dar noi suntem în 2017"

În plus, această procedură ar fi "mai complicată", în contextul în care forma finală a proiectului din 2014 "ar trebui să conţină o serie de prevederi foarte specifice" pentru a nu intra "într-o zonă gri", în sensul în care OUG 51 să nu devină vulnerabilă în faţa unui atac la CCR. 

"E acel interval de timp între intrarea automată în vigoare a unei abrogări şi intrarea în vigoare a unei legi care stabileşte contravenţii. Pentru întreaga acea perioadă, dacă nu e bine reglementată legea prin care se votează cum, când intră în vigoare fiecare, ajungem într-o zonă de vid legislativ în sensul că se aplică doar prevederile legii din 2010. Scrupuloşii zic că nu e vid legislativ, că există legea din 2010. Da, dar noi suntem în 2017. Dacă în 2017 aplicăm legea din 2010, este clar că nu e în regulă pentru că legea din 2010 de aia a trebuit să fie amendată, în baza ei riscam infringement de la Comisia Europeană", a detaliat Sălăgeanu.

Mai mult decât atât, dacă am avea chiar şi pentru o zi o lege care e mai favorabilă OUG 51/2016, în condiţiile respingerii proiectului de lege privind aprobarea actului normativ emis de Guvernul Cioloş, "majoritatea infracţiunilor sau contravenţiilor stabilite pe baza OUG 51 o să fie atacabile".

"Susţinem că dacă nu se votează prin lege această ordonanţă, la care vot să se adauge şi amendamentele necesare, intrăm într-o zonă de procedură legislativă care poate vulnerabiliza legea contravenţiilor silvice", a subliniat, în acest sens, Sălăgeanu.

"Garanţia că acest proiect va fi adoptat în forma în care prevedea Ordonanţa 51 este aproape hilar"

Ambii susţin faptul că nu au nicio garanţie că proiectul de lege din 2014 va fi adoptat în forma în care prevedea Ordonanţa 51.  

"Dumnealor spun "hai să lucrăm pe proiectul de lege din 2014", dar garanţia că acest proiect va fi adoptat în forma în care prevedea Ordonanţa 51 este aproape hilar, este greu de crezut aşa ceva cu toată bunăvoinţa unei părţi a politicienilor cu care noi am discutat", a spus Dan Trifu.

Totodată, în ciuda asigurării date de fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Doina Pană, potrivit căreia nivelul amenzilor pe care îl prevăd ambele proiecte va "rămâne identic", Valentin Sălăgeanu susţine că "ce se întâmplă în Parlament e dincolo de controlul dânsei", reiterând faptul că "în Parlament pot interveni schimbări".

"Din nou, chestiunea de fond care rămâne pentru noi este că e de neînţeles de ce nu se merge pe varianta simplă, directă care ne asigură continuitate legislativă. Deci intră în Parlament această lege de aprobare a OUG, există un aviz de la comisie, care aduce nişte amendamente susţinute şi de Guvern. Aceste amendamente se bagă în proiectul de lege care se votează şi asta e. În cealaltă variantă trebuie să abrogăm această OUG şi să sperăm că vom redacta legea suficient de bine astfel încât să nu existe aceste lacune asupra cărora avertizam noi în comunicat", a mai afirmat Sălăgeanu.

"Ne aşteptăm să primim o explicaţie pentru procesul legislativ pe care îl favorizează membrii Camerei Deputaţilor"

Pe de altă parte, Dan Trifu a declarat, pentru Gândul, că nu exclude promovarea proiectului de lege de modificare a Legii 171/2010 dacă grupurile parlamentare îşi iau angajamentul că "va include tot ce înseamnă prevederile OUG 51/2016", plus cele negociate cu ceilalţi participanţi la proiect.

"În momentul când îmi dai lege de respingere a OUG 51, fără a discuta şi proiectul respectiv ca un tot, atunci într-adevăr intervine un pericol major şi nu vom accepta acest lucru", a ţinut să precizeze Trifu.

În ceea ce priveşte dezbaterea de miercuri, Valentin Sălăgeanu a declarat că se aşteaptă să primească o explicaţie, alături de ceilalţi reprezentanţi ai ONG-urilor, "pentru procesul legislativ pe care îl favorizează membrii Camerei Deputaţilor".

La rândul său, Liana Buzea, fondatorul iniţiativei "Plantăm fapte bune în România", a afirmat, pentru Gândul, că se aşteaptă ca procesul de dezbatere publică să se facă cât mai transparent.

"Noi ca societate civilă ne mobilizăm să urmărim şi ne încurajăm şi voluntarii noştri să se implice, să fie toată lumea informată. Şi dacă e nevoie să ieşim iar la protest, ieşim iar. Pentru mine e important să ştiu că dezbaterile se fac în mod transparent. Mă aştept să fie luate în calcul propunerile care vin de la societatea civilă", a spus Liana Buzea.

Ce a modificat OUG 51/2016

Concret, actul normativ adoptat de Guvernul Cioloş, în 2016, prin modificările aduse la Legea nr.171/2010, a adus amenzi mai severe, fiind prevăzută sancţionarea nu numai a celor ce taie sau transporta lemn ilegal, dar şi a administratorilor de pădure care nu respectă legea. Mai exact, a introdus peste 100 de noi sancţiuni, iar cuantumul amenzilor existente a fost cel puţin dublat.

Un prim exemplu,, în acest sens:  pentru tăierea, ruperea, distrugerea fără drept de arbori, dacă fapta nu era încadrată ca infracţiune silvică, ordonanţa a introdus plata unei amenzi cuprinsă între 1.000 şi 12.000 de lei şi confiscarea masei lemnoase. Până la momentul adoptării OUG 51, sancţiunea era cuprinsă între 500 şi 5000 de lei.

Un al doilea exemplu: în privinţa autorizării de exploatări forestiere în pădurile virgine, OUG 51/2016 a introdus o amendă cuprinsă între 20.000 şi 30.000 de lei, în condiţiile în care în vechea lege nu exista niciun fel de sancţiune.

Un al treilea exemplu: pentru transportul de masă lemnoasă fără provenienţă legală, amenda s-a majorat la o valoare cuprinsă între 3000 şi 10.000 de lei. Asta în contextul în care contravenţia era, până acum, cuprinsă între 2.000 şi 5.000 de lei. Mai mult, pe lângă confiscarea materialului lemnos, ca măsură complementară s-a introdus şi confiscarea mijlocului de transport.

"Un alt element de noutate vizează societăţile comerciale care exploatează masă lemnoasă. Aici, am introdus un sistem de puncte de penalizare, asemănător cu cel aplicat în cazul conducătorilor auto (...) O altă noutate se referă la personalul silvic care autorizează exploatări de masă lemnoasă în plus faţă de ceea ce este prevăzut în amenajamentul silvic, adică peste ceea ce se numeşte în termeni tehnici “posibilitatea legală.” Pe lângă plata amenzii, aceştia vor fi obligaţi să achite o sumă egală cu produsul dintre volumul depăşit şi preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (....) Am prevăzut, de asemenea, că mijloacele de transport cu care s-a realizat transportul materialelor lemnoase care nu au provenienţă legală, vor fi confiscate", declara, pe 1 septembrie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor de atunci, Cristiana Paşca Palmer.

Citește și: