no author
no author
Gandul
Departamentul Corespondenţi - Mediafax
7586 vizualizări 11 iul 2017

În comuna Pleşcuţa, aflată în zona de munte din estul judeţului Arad, la circa 116 de kilometri de reşedinţa de judeţ, există un caz inedit: în satul Budeşti nu s-a mai născut niciun copil de aproape patru decenii. În această primăvară, o familie de tineri care s-a mutat în sat s-a mutat în sat a adus pe lume primul copil cu domiciliu în Budeşti din ultimii 40 de ani.

"Copiii în satul Budeşti nu s-au născut, din datele pe care le deţinem, din anii 1977-1978. Cauza ar fi plecarea tinerilor la oraş sau în satele de câmpie din zona oraşelor. Urmările sunt destul de grave: în primul rând scăderea populaţiei, în al doilea rând s-au desfiinţat şcoala şi grădiniţa din satul Budeşti. De la un an la altul devenim o comună cu o medie de vârstă tot mai înainată şi în ritmul ăsta în câţiva ani buni o să ajungem sub 1.000 de locuitori", a declarat primarul comunei Pleşcuta, Marius Viorel Groza.

Locuitorii satului sunt exlusiv persoane în vârstă. Până când două familii de tineri, cu o medie de vârstă de 25-30 de ani, s-au mutat în sat.

"În ultimele două luni a apărut o surpriză. După multă muncă, multă promovare a satului Budeşti am reuşit să aducem în satul Budeşti două familii de tineri care şi-au făcut domiciliul pe satul Budeşti, şi-au cumpărat două căsuţe. Una dintre familii a născut o fetiţă care are domiciliul pe satul Budeşti. Da, este primul copil după 39 de ani", a declarat primarul comunei Pleşcuta, Marius Viorel Groza.

Primarul spune că nu a trebuit să-i convingă pe tineri să se mute în satul de la munte, dar recunoaşte că a fost mai greu până i-a adus în zonă. Strategia edilului-şef de a repopula zona, prin promovarea localităţii pe internet, a dat roade. 

"Nu a trebuit ca să-i convingem ca să se mute. A fost mai greu până i-am adus. În momentul când i-am adus şi au văzut satul Budeşti, au văzut zona, au văzut câtă linişte poate să ofere o zonă rurală. Au intrat în contact cu oamenii din Budeşti, care sunt nişte oameni deosebiţi, nişte oameni simpli, cu bun simţ, cu frică de Dumnezeu şi respect faţă de oameni şi s-au convins singuri că merită să stea în Budeşti. (...) Tinerii sunt din Arad, chiar din municipiul Arad", a declarat primarul comunei Pleşcuta, Marius Viorel Groza. 

Până la mutarea familiilor de tineri, satul Budeşti mai avea 12 locuitori cu vârste de 50-60 de ani, iar în acest moment populaţia a ajuns la 18 persoane. 

În mai multe sate mici din judeţul Arad nu s-au mai născut copii de câţiva ani. În comuna Vârfurile, aflată în zona de munte din estul judeţului, la circa 128 kilometri de municipiul Arad, către Brad, există un sat în care nu s-a mai născut niciun copil din 2006.

"Da, în satul Groşi, care aparţine de comuna Vârfurile, din statisticile noastre din anul 2006 nu s-au mai înregistrat naşteri, motivul fiind plecarea tineretului către oraş în căutarea unor locuri de muncă. Cei care au rămas sunt părinţii tinerilor, care au o medie a vârstei cuprinsă între 55-60 de ani", a declarat  primarul comunei Vârfurile, Radu Tiberiu Giurgelea.

Numărul de naţteri în România din 1990 încoace

Primar comuna Băişoara (Cluj): Avem 7 copii nou-născuţi, faţă de 30 câţi erau înainte de 1989

Situaţia din Arad nu este însă una izolată. Mai mulţi primari de comune din judeţul Cluj se plâng de scăderea natalităţii şi cer autorităţilor luarea unor măsuri care să stopeze acest fenomen, în condiţiile în care numărul de nou născuţi s-a redus de trei – patru ori după 1989 în anumite localităţi.

Primarul celei mai mici comune din judeţul Cluj, Ploscoş, care are aproximativ 600 de locuitori, Aurel Truţă, a declarat că numărul copiilor nou-născuţi s-a redus drastic, fiind înregistrate doar 2-3 naşteri. ”S-a redus foarte tare numărul, familiile din Ploscoş sunt îmbătrînite, nu prea mai sunt tineri. Am avut 8 până la 10 naşteri înregistrate în urmă cu 10 ani, acum abia dacă mai sunt 2-3 nou-născuţi”, a spus Truţă.

În comuna Băişoara, situată în zona de munte a judeţului Cluj, se nasc de peste patru ori mai puţini copii decât înainte de 1989. ”Se nasc copii, dar foarte puţini. A scăzut foarte mult natalitatea deoarece majoritatea tinerilor din Băişoara au migrat, s-au mutat şi lucrează în zona municipiului Cluj-Napoca. De când s-a închis exploatarea minieră ei nu mai au unde lucra. Aici ar trebui autorităţile să intervină, să ia măsuri pentru dezvoltarea unor industrii în mediul rural, pentru că, nefiind asigurate locuri de muncă, tinerii nu pot să rămână aici. Avem 7 naşteri faţă de 25-30 câte erau înregistrate înainte de 1989”, a precizat primarul Minodora Luca.

Nici în comuna Vad, care este cea mai îndepărtată de reşedinţa de judeţ, Cluj-Napoca, situaţia nu diferă. Primarul David Prunean a subliniat că, în prezent, naşterile sunt la jumătate faţă de acum 10 ani. ”Natalitatea este în scădere accentuată, avem 12 – 13 nou-născuţi pe an”, a spus acesta.

Şi în comunele cu populaţie preponderent de etnie maghiară se înregistrează acelaşi declin demografic. Primarul comunei Sic, Sallai Ioan, recunoaşte că situaţia nu este una îmbucurătoare. ”Scad naşterile, scade numărul copiilor. În Sic oamenii mai pleacă să lucreze în străinătate, prin ţară, sunt tot mai puţini tineri”, a afirmat Sallai. Potrivit acestuia, conform ultimelor date statistice, în Sic trăiesc aproximativ 2.700 de locuitori din care 100 români, 2.600 maghiari şi 30 de romi, ”numărul locuitorilor fiind în continuare în descreştere”.

Şi în comuna Sâncraiu numărul nou-născuţilor este redus faţă de anii anteriori. ”Numărul naşterilor este mai mic, avem cam 10 nou-născuţi, dar este în scădere. Populaţia comunei a scăzut cu 150 de persoane faţă de ultimul recensământ din 2012”, a arătat primarul Pokka Andrei.

Primar din Alba: „Dacă nu aş fi bătrân, aş mai face câte ceva, dar la 63 de ani nu mai merge”

În şapte comune din judeţul Alba se înregistrează, în medie, doar două naşteri pe an, majoritatea locuitorilor având peste 60 de ani, iar localnicii susţin că tinerii pleacă din cauza lipsei locurilor de muncă. Primarul din Ceru Băcăinţi susţine că are ”o trupă de 20 de feciori”, însă nicio fată, iar cel din Rimetea spune că dacă nu ar fi aşa bătrân ar ”mai face câte ceva”, însă ”la 63 de ani nu mai merge”.

Risipiţi prin munţi şi văi, la mari distanţe unii de alţii, pe localnicii din Ceru Băcăinţi, comună care se întinde pe 5.000 de hectare, îi vezi rar împreună, la necazuri şi bucurii, la înmormântări sau petreceri, de Paşti sau de Crăciun. Este comuna cu cei mai puţini locuitori din judeţul Alba, vreo 260, iar mai mult de jumătate dintre ei sunt trecuţi de 60 de ani. Aşa se face că în ultimii opt ani au fost înregistrate doar opt naşteri.  

”La noi nu se fac nici căsătorii. Avem o trupă de 20 de feciori, asta e. Fete nu avem, numai dacă importăm. Fetele care vin aici trebuie să se supună anumitor rigori fizice, să muncească de să le iasă ochii. Toată lumea vrea uşor, vrea la Stat. Feciorii noştri nu-şi prea găsesc fete, aici e buba. S-au legat de casă şi le vine greu să plece”, a explicat primarul din Ceru Băcăinţi, Ioan Trif.

O altă localitate din Alba în care din 2010 s-au înregistrat până în 15 naşteri este Râmeţ. Şi aici, populaţia este foarte îmbătrânită, iar primarul Vasile Raica susţine că se întristează când merge în alte sate şi vede copii, amintindu-şi cu nostalgie cum, în urmă cu mulţi ani, în aceeaşi comună, erau 200 la şcoală. Acum au rămas 11, iar numărul lor este în scădere.

Primarul nici nu ştie pe cine să pună vina, sau dacă să pună pe cineva, însă de la bun început spune că Ceauşescu ”nu a băgat curentul”, ”legile sunt proaste”, iar ”drumurile sunt aşa cum sunt”, însă principala cauză de care pleacă tinerii este lipsa locurilor de muncă.

”La noi, copii au angajaţii de la primărie, de la şcoală sau poştaşii. Mai sunt foarte puţini care fac bani din creşterea animalelor. Aia bătrâni n-or să facă copii. Dacă ar fi locuri de muncă vă asigur că oamenii ar fi stat aici, chiar dacă nu e salariul mare, să poată să-şi ducă copilul la şcoală”, a spus  Vasile Raica. 

Comunele din Alba, în care se înregistrează cele mai puţine naşteri, se află în Munţii Apuseni. Spre exemplu, în comuna Întregalde în ultimii opt ani s-au născut circa 14 prunci, în vreme ce la Mogoş doar 13. Situaţii similare sunt şi la Ocoliş şi Ponor, unde s-au născut 14, respectiv 10 copilaşi. 

„La noi în comună predomină înmormântările”

În judeţul Hunedoara se află comuna cu cea mai mică populaţie din România, Bătrâna. Comuna este formată din patru sate, Bătrâna, Faţa Roşie, Piatra şi Răchiţaua, iar numărul locuitorilor este puţin peste 100. De altfel, la Piatra, o singură casă mai este locuită. 

Primarul comunei Bătrâna, Radu Herciu, a declarat că media de vârstă este de peste 60 de ani. Aici se nasc tot mai puţini copii. În acest an, au venit pe lume doi bebeluşi, iar în anul 2002, şcoala din comună a fost închisă, din cauza numărului prea mic de elevi. “Cine să vină să predea la doi, trei copii? După ce copiii cresc mai mari, familiile care doresc să-i trimită la şcoală trebuie să plece din comună, pentru a putea să-i înscrie undeva”, spune primarul comunei Bătrâna.

Radu Herciu povesteşte că nu se mai nasc copii în comună pentru că tinerii au plecat la oraş. De altfel, cele patru sate sunt foarte izolate, în munţi, singurul drum de legătură este unul forestier, iar distanţa până la comuna Dobra, cea mai apropiată de Bătrâna, este de aproximativ 30 de kilometri.

“Suntem izolaţi, avem un drum de legătură forestier şi oamenii s-au cam săturat de condiţiile astea şi au plecat. Curent electric există doar în satul Bătrâna. E drumul acesta care ne provoacă neplăceri, nu interesează pe nimeni de el. Pentru 90 de voturi, nu dă nimeni nici doi lei pe noi”, a afirmat Radu Herciu.

Primarul comunei Bătrâna nu-şi mai aminteşte când a fost ultima nuntă în sat. “Cine să se mai căsătorească aici? Cei de 70-80 de ani? La noi în comună predomină înmormântările”, spune Radu Herciu.

Doi copii născuţi în ultimii cinci ani într-un sat izolat din Timiş

Satul Gad, care aparţine de comuna Ghilad, este unul dintre cele mai izolate localităţi din judeţul Timiş. Satul se află la o distanţă de aproximativ 15 kilometri de localitatea Ghilad, iar drumul de legătura este unul pietruit. 

Ovidiu Viţan, viceprimarul comunei Ghilad, spune că în sat nu există şcoală, iar cei patru copii înscrişi în clasele V – VIII sunt aduşi cu un microbuz la unitatea de învăţământ din Ghilad. Pe lângă cei patru copii care merg la şcoală, în Gad mai sunt încă doi mai mici, născuţi în ultimii şase ani.

“În Gad mai sunt aproximativ 200 de localnici, iar populaţia este destul de îmbătrânită, media de vârstă este peste 45 de ani. De câţiva ani, am început să mai modernizăm cât putem: drumul este pietruit şi acum îl asfaltăm, suntem la jumătatea lui, am tras apa. Satul e destul de izolat şi oamenii au plecat spre civilizaţie din cauza drumului spart, plin cu gropi, nu aveau unde să lucreze”, afirmă Ovidiu Viţan.

Viceprimarul comunei Ghilad spune că, acum 40-50 de ani, în satul Gad locuiau şi 3.000 de oameni. 

“Tinerii au plecat din cauza condiţiilor care sunt acolo, puteau să meargă la muncă doar cu tractorul sau cu barca, pe Timiş. Acum lucrurile sunt altfel, dacă asfaltăm drumul. Sunt doar patru copii înscrişi la şcoală, plus alţi doi mai mici”, a mai precizat Ovidiu Viţan.

75 de sate din Prahova, ZERO natalitate în ultimul an

În primul trimestru al anului 2017, în zeci de sate sau cartiere din oraşele din Prahova niciun copil nu a fost adus pe lume, fiind vorba de  73 de localităţi.

Potrivit Direcţiei de Statistică Prahova, în această perioadă în 12 cartiere din Urlaţi, de exemplu, nu s-a născut niciun copil.

În total, la nivel de judeţ sunt 177 de sate sau cartiere în care natalitatea bate pasul pe loc. În Buşteni, în Poiana Ţapului, nu s-a mai născut un copil de doi ani, potrivit statisticii. În mediul rural, în comuna Drajna, anul acesta, în 8 sate, din cele 11, nu s-a născut niciun copil. Anul trecut, s-a înregistrat 0 la rubrica natalitate în 75 de sate sau cartiere din 38 de comune sau oraşe prahovene.  

Citește și: