Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
2654 vizualizări 10 mai 2017

Motivaţia lui Dragnea sună simplu: „Aici nu este vorba de libertatea de opinie, de libertatea votului, dar şi domnul Şerban Nicolae, ca lider de grup şi preşedinte al Comisiei juridice, a mers acolo susţinut politic de către partid şi a adoptat, a propus, a susţinut şi a convins şi colegii de partid să susţină nişte amendamente pe care partidul nu le susţine. (…) Au fost şi poziţii publice ale mele care au fost cunoscute, asumate de partid, care din păcate nu au fost respectate”.

Mai scurt, Dragnea îl acuză pe preşedintele juriştilor din Senat, chiar dacă n-o face direct – cel puţin, pentru urechi neavizate -, că a „uneltit” împotriva liniei partidului, atrăgându-i de partea sa şi pe ceilalţi social-democraţi din comisie.

Dacă ne gândim că două dintre amendamentele propuse şi adoptate se definesc a fi tot atâtea săgeţi otrăvite slobozite spre omoplaţii liderului PSD, incidentul n-avea cum să fie interpretat drept nevinovat ,de conducerea partidului.

Răspunsul lui Nicolae este neconvingător; ba, mai mult, deloc voalat, îl face răspunzător pe Dragnea: „Eu consider că nu am greşit cu nimic şi că nu avea de ce să se ia o astfel de decizie. (…) Din punctul meu de vedere, eu m-am exprimat şi m-am comportat public la vederea şi a colegilor şi a societăţii. A fost un act de încredere din partea partidului - nu mai există, nu este nicio supărare. (…)  Eu le-am spus tuturor colegilor că din punctul meu de vedere nu am greşit cu nimic, nici faţă de Liviu Dragnea, nici faţă de partid”, a spus Nicolae.

Dacă a ştiut Dragnea ceva despre amendamentele propuse şi adoptate – şi nu vorbim, aici, exclusiv, despre „graţierea actelor de corupţie”?!  „Oricine era interesat, ştia ce prevăd, existând, inclusiv, proteste de stradă pe această temă. (…) La partid, amendamentele nu au fost dezbătute. Ar fi fost o discuţie foarte tehnică”, a explicat Şerban Nicolae.

După care, ex-şeful senatorilor jurişti şi-a încheiat apărarea într-o notă ironică, afirmând că, pentru moment, va continua să facă parte din comisie, dar că trebuie să înţeleagă în ce măsură ideile sale în materie de justiţie se împletesc cu cele ale partidului, ca, pe viitor, să nu-i mai jignească pe cei aflaţi „pe baricadele pro-PSD”. „Deşi, deocamdată, nu mi s-a reproşat că aş fi încălcat programul de guvernare pentru justiţie”, a conchis Nicolae.

Cum spuneam, lucrurile n-au fost explicate, şi nici nu par foarte simplu de explicat.

Să fi fost vorba, în cazul lui Nicolae, de un gest de frondă? De o dorinţă expresă de exprimare a personalităţii, atât ca parlamentar, cât şi ca jurist? Să fi considerat inutil gestul de a comunica şi de a da explicaţii în Kiseleff? Să fie vorba de manifestarea frustrării generate de faptul că nu i s-a propus portofoliul Justiţiei?

Sau, mai grav: să fi vrut să transmită un mesaj celor interesaţi că, la o adică, se poate conta pe el într-un război anti-Dragnea?

Altfel, e limpede că niciunul dintre amendamentele care „stricau” varianta guvernului, lovind în liniştea liderului PSD, n-ar fi rezistat în textul legii adoptate în Camera Deputaţilor.

Citește și: