10 martie 201720:3374329

Profesorul Iohannis are probleme cu fizica

În declaraţia de presă susţinută după reuniunea Consiliului European, preşedintele României s-a dovedit (cum, din păcate, anticipam) de o seninătate dezarmantă.

”Nu s-a discutat viitorul Uniunii Europene, ci s-a discutat textul care va fi, cu siguranţă, semnat la Roma, un text care subliniază realizările Uniunii de până acum, care arată nivelul de ambiţie pentru viitor”. Păi, textul care va fi semnat pe 25 martie la Roma tocmai despre viitorul Uniunii Europene vorbeşte, chiar dacă înecat în festivismele care ţin de a 60-a aniversare.

Am citat ieri din ciorna Declaraţiei, pe care o avea deja toată presa europeană: “să lucrăm împreună pentru promovarea binelui comun, înţelegând faptul că unii dintre noi se pot mişca mai mult, mai departe şi mai rapid în anumite domenii, păstrând uşa deschisă celor care doresc să se alăture ulterior şi păstrând integritatea pieţei unice, a spaţiului Schengen şi a Uniunii Europene ca întreg (...), o uniune nedivizată şi indivizibilă, care acţionează împreună, atunci când este posibil, în ritmuri şi intensităţi diferite, atunci când este necesar”.

Iată şi varianta mămoasă a doamnei Merkel din conferinţa de presă de astăzi, de la Bruxelles: Uniunea Europeană e ca o familie, toate proiectele sunt deschise tuturor membrilor familiei, dar unii pot alege să nu participe. Cum s-a întâmplat şi până acum - unii au aderat la euro, alţii la Schengen, alţii au ales să rămână pe dinafară (sau au fost lăsaţi pe dinafară, ca România, dar asta cancelarul nu spune).

Preşedintele ne încredinţează:  “am explicat colegelor şi colegilor de ce o Europă cu mai multe viteze nu este o soluţie bună. Dimpotrivă, este o soluţie care, in extremis, ar putea chiar să ducă la scindarea Uniunii Europene”. După care, răspunzând uneia dintre cele trei întrebări câte a îngăduit să i se pună, acceptă - cu vorbele doamnei Merkel – ceea ce tocmai susţinuse sus şi tare că ar fi inacceptabil: “Nu trebuie să ne temem de proiecte unde se lucrează cu viteze diferite, cum este, de exemplu, Procurorul European. 17 state membre au semnat că sunt de acord, printre care şi România, alţii nu au semnat încă. Este un tip de proiect unde nu toată lumea achiesează de la început, unii vor veni mai târziu, alţii poate nu vor veni deloc, dar asta nu înseamnă că nu se merge înainte. Însă asta nu înseamnă Europa mai multor viteze. Asta înseamnă un proiect unde unii vor să intre mai repede şi alţii vor să intre mai târziu. Aşa ceva este acceptabil, dar să statuăm că în Europa sunt ţări care merg înainte şi altele care rămân în urmă, asta nu putem să acceptăm”.

Confuzia profesorului Iohannis nu mai ţine de mecanismele europene - pe care nu le stăpâneşte încă - ci de fizica elementară. E de acord că în UE există ţări care pot lua startul “de la început”, altele “mai târziu”, iar altele “deloc”, dar nu acceptă  că “în Europa sunt ţări care merg înainte şi altele care rămân în urmă”, cu alte cuvinte că Europa funcţionează cu mai multe viteze.

Să nu ne facem că nu observăm: jocurile sunt făcute. Suntem parcaţi în zona gri. Din 2007 până astăzi n-am avut nici curajul, nici inteligenţa să schimbăm lucrurile. Gargara cu eufemisme nu ne ajută la nimic. Atunci când vom avea, în sfârşit, un proiect de ţară, vom putea probabil să ne deplasăm şi noi altfel decât în marşarier.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.