13 octombrie 201421:475714

O bombonică de la BOR pentru martirul Dragnea

Vicepremierul Liviu Dragnea nu este singurul. Preafericitul Daniel, patriarhul Bisercii Ortodoxe Române, a fost darnic anul acesta, împărţind ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” mai multor personaje, care nu cunosc sacrificiul. Unii au primit bonus şi câte o aşchiuţă din moaşte, să le ţină de conştiinţă.

Corul sfinţiilor lor, dirijat de Preafericit, i-a cântat, la Mănăstirea Horez, „Vrednic este”, lui Liviu Dragnea, înmânându-i Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, special creat de BOR la împlinirea a 300 de ani de la moartea domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a celor patru fii ai lui. Poate vă întrebaţi ce merite are dl Dragnea ca să fie binecuvântat cu o aşa înaltă distincţie, ce fapte de mare demnitate sau umanism a comis el, ce suferinţe a îndurat în numele credinţei, al unei idei. Ei bine, ne lămureşte patriarhul Daniel: a ajutat la renovarea mai multor lăcaşe de cult şi este „un om de cuvânt”. Bun şi-atât!

Dar a venit acest ajutor din buzunarul dlui Dragnea sau din poşeta întreprinzătoarei sale consoarte, Bombonica? Şi-au sacrificat ei nocturna de pe terenul de tenis, ca să pună ban peste ban, ori au tuns personal gazonul de la reşedinţa principală din Alexandria, Teleorman? Din răspunsul de mulţumire al vicepremierului – care vorbeşte despre dezvoltarea turismului monahal – reiese că fondurile sunt de provenienţă guvernamentală, finanţele proprii rămânând în siguranţă şi aproape intacte. Aşadar, dl Dragnea nu şi-a rupt din inimă şi de la gură ca să merite omagiul, el însuşi părând surprins şi uşor jenat de osanaua bisericească.

Primarul de Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost declarat „vrednic” pentru şi mai puţin.  Edilul a pus umărul la organizarea unei reuniuni a tinerilor ortodocşi, cu 4000 de participanţi, „activitate deosebită în apărarea şi slujirea sfintei credinţe”, în opinia Preafericitului Daniel, care l-a dăruit cu Ordinul  „Sfinţii Martiri Brâncoveni”. De aceeaşi distincţie s-au bucurat preşedintele CJ Ilfov, primarul comunei Mogoşoaia, câţiva administratori publici şi mai mulţi preoţi, în semn de recunoştiinţă pentru contribuţia lor la restaurarea bisericii Palatului Mogoşoaia.

Cum Anul Brâncoveanu nu s-a încheiat şi nici sfinţirea aşezămintelor electorale, Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” devine un fel de bombonică, dată numai acelora care au ascultat de mama-BOR. Deşi simbolizează sacrificiul suprem pentru credinţă (domnitorul Ţării Româneşti, refuzând să se „turcească”, a fost nevoit să asiste la decapitarea ginerelui şi a celor patru fii ai săi, fiind ucis ultimul), distincţia, prin destinatarii ei, trimite la nemuritoarea tovărăşie dintre biserică şi politică. Acordând-o unor persoane care nu au săvârşit fapte ieşite din comun, ci şi-au făcut, cel mult, datoria, BOR minimalizează ideea de  sacrificiu, golind de sfinţenie chiar martiriul colectiv al Brâncovenilor. Un astfel de ordin nu ar fi trebuit înfiinţat, fiindcă e prea cumplită suferinţa pe care o evocă. Sună a blasfemie a-l scoate din servietă şi  a-l împărţi nevrednicilor,  ca pe acadele.     

În cadorisirea reciprocă dintre BOR şi clasa politică, nu-şi făcuse loc până acum şi distincţia simbolică. Înfiinţarea ei ridică, în sfârşit, această puternică tovărăşie la adevăratul nivel moral, etic al marilor martiri ai guvernării de cumetrie.
 

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.