Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
2335 vizualizări 19 feb 2017

La temele dezbătute de reprezentanţi ai douăsprezece ţări – excluziunea economică, migraţia, injustiţia socială – Suveranul Pontif a mai propus cel puţin una: dezumanizarea. “Proceselor accelerate de dezumanizare” ale epocii noastre Papa le contrapune, neobosit, iubirea de aproapele. 

“În societatea globalizată întâlnim un mod elegant de a privi în altă parte, practicat mereu, sub forma acelei corectitudini politice ori a modelor ideologice. Omul care suferă e privit fără a fi atins, este teleprezentat în direct, însoţit de un discurs tolerant şi plin de eufemisme, fără însă a se întreprinde nimic pentru a pansa rănile sociale şi nici pentru a ataca structurile care lasă atâtea fiinţe umane în stradă. Atitudinea aceasta ipocrită (...) denotă lipsa unei adevărate convertiri şi a adevăratei angajări umane. E o înşelătorie morală (...). Cangrena unui sistem nu poate fi ascunsă la nesfârşit, fiindcă - mai devreme sau mai târziu – duhoarea se simte şi nu mai poate fi negată, iar atunci aceeaşi putere care a răspândit-o vorbeşte despre manipularea fricii, insecuritate, dihonie, ba chiar şi despre indignarea justificată a oamenilor, cu scopul de a pune responsabilitatea pentru toate aceste rele pe seama non-aproapelui. Nu vorbesc despre anumite persoane, vorbesc despre un proces care se dezvoltă în multe părţi ale lumii şi care devine un pericol grav pentru umanitate (...). Pericolul este să ne negăm aproapele şi, astfel, fără a băga de seamă, să-i negăm umanitatea, să ne negăm umanitatea, să ne negăm pe noi înşine şi să negăm cea mai importantă dintre poruncile lui Isus. Aceasta e dezumanizarea”.

Citește și: