30 decembrie 201514:324222

Fotoliul din odaie

În fiecare casă din lumea asta există câte un fotoliu. Cel puţin unul. În România s-ar putea să existe mai multe. Fotoliul este ceva mai comod decât un scaun şi mai puţin confortabil decât o canapea. Statul pe scaun vine cu o impunere de postură, să stai ceva mai drept, în raport cu un birou sau, probabil, o masă.

Pe canapea, chiar dacă la inceput te pui decent in ea tot ajungi să  te tolăneşti, să te intinzi, să-ţi atârne un picior pe margine.

Fotoliul este nehotărât. Este tot timpul între cele două lumi ale confortului. Şi ale părerilor.

Aşezat într-un fotoliu, începi să gândeşti altfel, să vezi altfel lumea, să o cunoşti mai bine, parcă. Îţi dă aerul acela maiestuos de atotştiutor, devii o specie superioară.

Din fotoliu, orice-ai privi la televizor nu te poate surprinde atât de tare. Orice-ai citi pe telefon nu este atât de urgent. Orice instinct nu mai este atât de ascuţit.

Toţi cei care nu reacţionează la ce li se întâmplă nedrept, sigur stau mult in fotoliu şi li s-au amorţit simţurile. Cei care nu au fost niciodată să voteze, pentru ca ştiu ei mai bine că nu se va schimba nimic oricum, la pariu că erau într-un fotoliu când au gandit aşa. Aceia care îi iau peste picior pe cei care fac ceva pentru lumea, ţara, viaţa lor, sigur au experienţa traiului fotolier.

Străzile care găzduiesc revolte ar putea foarte bine sa aibă pe trotuare rânduri de fotolii. S-ar umple de spectatori, de curioşi, de „judecători” ai momentului, care ar sta pe margine şi şi-ar scuza absenţa si neimplicarea prin propriile profeţii meschine.

Virusul indiferenţei a creat sintagma „fotoliul de parlamentar”. Păi nu sunt ei cele mai populare, bogate arogante, sfidătoare şi neimplicate personaje? 

Preşedintele are şi el fotoliul lui oficial. Aici, poate, privitul şi inţelesul situaţiilor stând pe margine, ca un arbitru, au sens. Dar nu mereu se întâmpla aşa, iar atunci când se intâmplă, nu mai avem răbdare să recunoaştem că aşa este. Observarea ţarii pe paginile de pe tabletă, în loc de geamurile de la fereastră începe sa zgâlţâie puţin şi acel fotoliu.

Astăzi sunt două luni de #colectiv şi tot nu avem vreo idee oficială de cine a greşit si cine nu. Avem propriile noastre conspiraţii şi suntem lăsaţi să ni le alimentăm. Au trecut două luni şi colectivul unor fotolii date pe spate spun că rock-ul este de vină. Încă sunt oameni care cred asta. Să le spun, mai corect, trupuri de oameni.

Timpul nu şterge, dar obligă la continuare, la speranţă. 

Eu cred că, în România, sunt mai mulţi cei care vor să stea in picioare, decât in fotolii. Pentru ei vine un an nou. Pentru ceilalţi, începe mereu acelaşi an.

La mulţi ani, tuturor!

Daca vrei sa-i urmaresti activitatea lui Cornel Ilie, poti da ‘follow’ paginii https://www.facebook.com/cornel.ilie.54

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.