Cea mai riguroasă anecdotă despre iezuiți

Un dominican, un franciscan și un iezuit se plimbă prin Borgo Santo Spirito (Cartierul Sfântului Spirit), discutând aprins problema creației continue, fiecare străduindu-se să contra-argumenteze teoria Dumnezeului Ceasornicar (odată creată ex nihilo, dar nu ab aeterno, ci în timp, lumea merge înainte fără contribuția Lui).

La un moment dat, în chip miraculos, în fața lor apare Sfânta Familie: Fecioara Maria cu Pruncul în brațe și Iosif.

Dominicanul cade cu fața la pământ, murmurând Rugăciunea Rozariului. Franciscanului i se umezesc ochii la vederea sărăciei patetice a lui Dumnezeu-înfășat.

Iezuitul se apropie de Iosif, îl ia cordial de după umeri și, arătând spre Prunc, îl întreabă preocupat: „Te-ai gândit, bătrâne, unde îl trimiți la școală?”.