Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
2443 vizualizări 7 apr 2017

Bombardarea bazei aeriene de la Shayrat (guvernoratul Homs), oricât de “chirurgicală” şi ca răspuns la nişte atrocităţi, înseamnă o agresiune armată  asupra unei ţări suverane, membră ONU  - ceea ce ruşii invocă acum e corect din punctul de vedere al dreptului internaţional. (De prisos să subliniem încă o dată falimentul Organizaţiei Naţiunilor Unite).

Când, în septembrie 2015, Rusia a intrat în Siria, am transcris o lungă conferinţă de presă a ministrului de Externe Serghei Lavrov. Insista cu drăcească perseverenţă asupra faptului că ruşii au fost chemaţi acolo de guvernul de la Damasc. Cu alte cuvinte, că – din punct de vedere al dreptului internaţional – prezenţa militară pe teritoriul Siriei e în litera şi spiritul dreptului internaţional.

De altfel, atacul american de azi- noapte dă Rusiei un balon de oxigen propagandistic. Pusă la zid de comunitatea internaţională pentru faptul că - garant al distrugerii armelor chimice, a sprijinit un atac sirian cu arme chimice - încercând nişte explicaţii neconvingătoare, Rusia poate acum să-şi reverse retorica indignată şi ipocrizia legalistă asupra lumii întregi (e limpede că declaraţiile sunt mai ales pentru consum intern).

Problema legalităţii rămâne însă. Atacul asupra Siriei nu s-a desfăşurat cu mandat ONU şi nici n-a avut acceptul Congresului american. Ieri au existat nişte discuţii – republicanii poziţionându-se în favoarea unui răspuns militar la barbaria siriană, democraţii considerând că preşedintele trebuie mai întâi să consulte Congresul.

Democratul Ben Cardin, membru al Comitetului pentru Relaţii Externe al Senatului, a declarat că, dacă Trump ar desfăşura o acţiune militară împotriva Siriei, fără consultarea Congresului, va fi considerată “un act ostil” şi o posibilă încălcare a legii, fiindcă preşedintele de unul singur ”nu are nici o autoritate să meargă în Siria împotriva regimului Assad”. Ben Cardin a insistat că Trump trebuie să ceară o “autorizaţie de război”, care – ţinând seama de barbaria de la Khan Shaykhun – poate fi lesne obţinută.

Dimpotrivă, republicanul John McCain, şeful Comisiei pentru Forţele Armate a Senatului – care a purtat o discuţie cu preşedintele, câteva ore înainte de atac - a insistat pentru o acţiune militară rapidă. McCain susţine că i-ar fi spus lui Trump: „Nu trebuie să fim Barack Obama! Cel mai rău lucru pe care îl poţi face este să spui că te pregăteşti să acţionezi şi să nu acţionezi – ăsta a fost Barack Obama”.

Ce ar mai fi de subliniat, la cald? Chiar dacă rachetele americane de croazieră de pe Marea Mediterană au executat o operaţiune singulară, una “chirurgicală” asupra bazei aeriene Shayrat, tot un act de război se cheamă.

Întrebarea este dacă a fost doar un impuls emoţional al preşedintelui Statelor Unite sau Donald Trump are un plan.

Citește și: