12 iulie 201720:251057

Toader, despre EXCEPŢIA din Codul administrativ: Şi fără acea prevedere, efectul era absolut acelaşi

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a explicat, cu privire la prevederea care apare în proiectul de lege a Codului Administrativ, potrivit căreia persoanele care au avut o condamnare penală pot deveni membri ai Guvernului în cazul în care a intervenit reabilitarea lor, că şi fără includerea ei în actul normativ, "efectul era absolut acelaşi", în condiţiile în care doar faptele contra pacii şi omenirii sunt imprescriptibile.

"Nu ne aflăm în faţa unei posibile OUG, ci în faţa unui act normativ care va parcurge procedura normală de legiferare pentru a obţine ceea ce Art. 73 lit. h) din Constituţie implică sigur, la modul imperativ, o lege organică (....) Proiectul de Cod administrativ reuneşte 20 de legi, de acte normative care, în momentul de faţă, sunt în câmpul activ al legislaţiei naţionale. Aşadar, 20 de legi pe care proiectul de act normativ vine să le reunească, să le structureze şi să ducă spre o reglementare mai previzibilă, aşa cum cere CEDO, aşa cum cer exigenţele constituţionale", a declarat Tudorel Toader, în cadrul unei conferinţe de presă, la sediul Ministerului Justiţiei.

Toader a subliniat faptul că proiectul a fost preluat de actualul Guvern, aflându-se în dezbatere publică din 8 noiembrie 2016, şi că nu conţine multe "elemente de noutate" faţă de forma iniţială.

"Acest proiect de Cod administrativ se află în dezbatere publică, în transparenţă decizională, din data de 8 noiembrie 2016. Deci, dacă vreţi, nu e un proiect de act normativ elaborat de catre actualul Guvern, este un proiect de act preluat de către actualul Guvern pentru sistematizarea, ordonarea, structurarea reglementărilor specifice din domeniul administrativ. Practic, forma din noiembrie 2016 nu are multe elemente de noutate faţă de ceea ce, astăzi, se află în dezbatere publică", a afirmat Toader.

Referindu-se la prevederea care a stârnit dezbateri aprinse, fiind cea care, de altfel, în forma iniţială l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să facă parte din Guvern, Toader a explicat faptul că şi fără ea, efectul juridic ar fi urmat să fie acelaşi.

"Am văzut şi am să mă refer la faptul că, în proiectul de act normativ, se prevede acea sintagmă a posibilităţii de a deveni membru al Guvernului pentru persoane care au fost condamnate dacă ulterior au fost reabilitate (....) Părerea mea e următoarea: şi dacă proiectul de act normativ nu prevedea acea excepţie, efectul era absolut acelaşi, pentru că, deşi, dacă nu se prevedea excepţia persoanei reabilitate, efectul juridic era absolut acelaşi pentru că noi, în România, şi în sistemele juridice în general avem două mari categorii de fapte, după gravitatea lor, fapte care sunt prescriptibile şi care sunt imprescriptibile. Cele imprescriptibile sunt cele contra pacii şi omenirii. Cele prescriptibile sunt toate celelalte infracţiuni", a explicat Toader.

În acest context, Toader a reamintit de dezbarea care a fost la Curtea Constituţională "cu privire la imprescriptibilitatea faptelor contra umanităţii", respectiv "aşa-numitele fapte ale torţionarilor din penitenciare", în urma căreia s-a constatat că acele fapte "sunt imprescriptibile".

"Ceea ce înseamnă că, la împlinirea termenului, dispare riscul unei revocări a suspendării. La împlinirea termenului dispar decăderile, interdicţiile care decurg din condamnare", a punctat Toader.

"Cele la care intervine reabilitaterea de drept sunt faptele care au atras condamnări. Codul penal spune 'condamnări penale'. Aici vă asigur că e o formulare deficitară pentru că nu există decât condamnări penale, când vorbesc de condamnare penală e un pleonasm 100 la sută (...) Aşadar reabilitarea de drept survine când cel condamnat a suferit o pedeapsă, o amendă, o închisoare până la doi ani, o suspendare a executării pedepsei sub supraveghere. Trece durata de suspendare care poate fi de şase luni, doi ani cât este, trebuie să treacă termenul acela de durată a pedepsei, după care curge un alt termen de trei ani, după care încetează decăderile, interdicţiile care rezultă din condamnarea pronunţată", a mai detaliat Toader.

Reamintim că persoanele care au avut o condamnare penală pot deveni membri ai Guvernului în cazul în care a intervenit reabilitarea lor. Prevederea apare în proiectul de lege a Codului Administrativ, pus în dezbatere publică, recent, de Ministerul Dezvoltării, şi care modifică legea 90/2001 care interzicea condamnaţilor penal să intre în guvern. Aceasta figura, însă, şi într-o variantă anterioară a proiectului, pusă în dezbatere în noiembrie 2016, în timpul guvernării Cioloş.

Noile reguli vin în contextul unei decizii a CCR care a precizat că efectele condamnării sunt înlăturate în momentul în care intervine amnistia sau reabilitarea. Cu proiectul de lege pus în dezbatere publică din data de 6 iulie, surse apropiate premierului Tudose că guvernul nu are pe masă, deocamdată, un document de modificare a legii 90. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, în 2016, la doi ani cu suspendare în dosarul referendumului, reabilitarea sa urmând a interveni în 2020.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.